De ce, in ciuda elocventei si creditului sau, presedintele nu a reusit sa traga Partidul Democrat peste 30% si nu a adus mai multi oameni la referendumul pentru votul uninominal, pe care teoretic populatia il doreste de nu mai poate? Pentru ca electoratul roman, in orice caz cel suficient de informat ca sa se preocupe de politica, nu e stupid. Electoratul se mobilizeaza puternic pro-Basescu cand se manifesta agentii lui electorali, Dan Voiculescu sau Bogdan Olteanu, care i-au facut si ii fac mari servicii prin comportamentul lor aberant. Dar cand nu mai e vorba de a-l sustine pe Basescu si vehiculul sau electoral, PD, doar ca berbece contra dusmanului comun, ci ca purtatori ai unui proiect alternativ, lucrurile inca se impotmolesc. Sa vedem de ce.
Intreaga idee a votului uninominal si a reformei clasei politice pare o discutie tehnica si institutionala. Dar nu este. E, in fond, o discutie despre oameni, alt fel de oameni politici pe care vrem sa ii vedem in locul celor de azi. Credibilitatea celor care sustin acest discurs este, ca atare, cruciala. Cred pe unul ca vrea sa promoveze un asemenea proiect daca mi-a aratat si imi arata ca e inconjurat de asemenea oameni dezirabili care sa ia locul celor de azi. Dupa cum am mai argumentat, ce conteaza pentru gustul carnatilor e compozitia pe care o pui inauntru, nu daca ii dai prin masina de tocat manuala sau electrica (sistemul de vot), care nu va scoate altceva decat tot ce ai bagat.
S-a tot scris despre lista PD la alegeri, si obscura, si nici mai curata ca a altora. Am mai atras atentia ca PD a inghitit sute de cadre prin migratie la nivel local in ultimii ani, recicland aceeasi compozitie. Probabil ca nu se poate altfel, poate ca asa merge politica la noi, pot fi de acord, dar nu cred ca asemenea strategie se asorteaza prea bine cu acest discurs dur de societate civila despre alta casa politica. Ca prea nu ai ce arata la ea.
Bineinteles, il ai pe Basescu, si el nu e fitecine. Presedintele a aratat din nou ca are forta si putere de convingere. Dar, ca sa zic asa, daca acestea nu sunt insotite de o oarecare pricepere si grija in a alege oameni care sa te poata seconda, asta nu ajunge. Mi se pare ca agatarea a tot felul de paraziti de parasuta lui Basescu, prezentata nu ca o gaselnita de marketing deja uzata prin refolosire, ci ca o strategie (in locul uneia veritabile) nu face decat sa ingreuneze parasuta peste limita permisa unei aterizari decente. Nu mai merge asa.
Se cauta vinovati la Partidul Democrat. Dar eu as zice ca vina nu e numai a lor. Cine a fost marele promotor al referendumului din PD? Elena Udrea. Intr-un interviu acordat sitului Realitatea TV, ea ne spunea ca principala ei tinta politica este sa duca "la capat un proiect in care cred cu adevarat… anume acela de a reforma clasa politica". Ce o fi vrand sa spuna? Ca daca ne uitam pe blogul ei proaspat lansat, nu vedem nimic nou. Politica noastra e plina de oameni cu diplome de la universitati private de doi bani, care se inscriu la doctorate la furnizorul numarul 1 pentru VIP-uri si securisti, Colegiul National de Aparare, si care avanseaza prin relatii privilegiate. Ce o fi nou aici? Dna Udrea mai face doua gafe serioase pe blog. Unul e sa ii dea un titlu latinesc, foarte provocator (OMNIA MEA MECUM PORTO – toate ale mele le port cu mine), care imi aminteste de un fost autor de discursuri al prim-secretarilor sovietici pe care l-am intalnit la Harvard si care mi-a povestit ca Brejnev era cel mai onest dintre toti. De ce? Taia toate expresiile in latina si citatele. "Cine o sa creada ca eu, Leonea Brejnev, stiu latineste?" A doua este sa publice o lista de "opere" proprii, fara editori si coautori, din pacate pe probleme de politica externa curente, cum ar fi Marea Neagra. Deci, daca maine bate la usa la Partidul Democrat vreun tanar cu doctorat din strainatate in relatii internationale, sefa lui va fi dna Udrea. Nu e de mirare ca nu se duce nimeni.
O sa mi se spuna ca dna Udrea s-a agitat cu referendumul pentru ca ceilalti democrati nu au facut mare lucru. Se poate. Dar agitatia ei, si baietii din jurul lui Basescu trebuiau sa aiba atata curaj sa ii spuna, nu poate fi decat contraproductiva. Ca si faptul ca a ocupat spatiul de televiziune dedicat PD aproape integral. Pe situl Realitatii e singurul nume invitat la toate emisiunile. O fi si o capcana a televiziunilor, se poate, dar strategii cotrocenisti si pedisti trebuiau sa o vada si sa taie asta la vreme. Chiar in ziua de maxim efort, cand ar fi trebuit mobilizat electoratul pe ultima suta de metri, cine reprezenta PD la emisiunea Tinerilor Politicieni, din proiectul Realitatea TV "Zece pentru Romania"? Ghici! "Nu pentru bani am intrat in politica, ci pentru a-i ajuta pe cei din jur", a spus ea, faza la care au mai stat acasa vreo cateva zeci de mii de oameni la curent cu bordurile Euroconstruct.
Acesta e cazul cel mai frapant. Dar nu e singurul. Claudiu Saftoiu, in loc sa se inchida in casa de rusine ca a picat la o audiere banala la Parlament, si nu e decat el vinovat ca nu mai detine dubioasa functie de director SIE, incepe si el sa dea din gura, cu lipsa de loialitate tipica parazitilor, pe care daca ii tai de la parasuta, nu spun "sarumana" ca au fost tinuti la suprafata atatia ani, ci se intorc contra protectorului lor. Nevasta-sa, care e mai desteapta decat el, ar fi trebuit sa-l opreasca de la a publica ce scrie. Pentru ca daca citesti perlele lui Saftoiu, un inovator al vocabularului politic, ca toti ignorantii, nu se poate sa nu fii socat ca baiatul asta a fost principalul consilier politic al lui Basescu in 2005. Ce memorand o fi scris, doamne iarta-ma!? Va dau doar o mostra: "Structurile mentale electorale, afectate de trauma postcomunista, au fost directionate pe doua paliere radical antagonice". Unde era acum dl Saftoiu, daca nu scapa pasarica autoincriminatoare la comisia parlamentara? Nici o indoiala, in primul rand al luptei pentru reforma clasei politice.
Sunt gata sa beau sampanie ca am scapat de Vadim si de Becali, dar in rest nu prea e totusi mare ocazie de veselie. E pacat de talentul si inteligenta lui Basescu, e pacat de loialitatea unui om onest ca Boc, de eficienta unui om ca Blaga, de flexibilitatea unui politician ca Videanu, daca tot acest complex politic ramane la acest nivel de parazitare autoconsimtita. si oricat ar detesta lumea alte partide, si oricat si-ar pune bietii electori speranta in Basescu, democratii vor descoperi ca fara a injecta in partidul lor ceva meritocratie si competitie adevarata nu vor ajunge singuri la guvernare.
Dr. Alina Mungiu-Pippidi este presedinte SAR si profesor de politici publice la Hertie School of Governance din Berlin
