Comisia Europeană (CE) monitorizează progresele realizate în anumite cazuri de corupţie la nivel înalt şi solicită periodic autorităţilor române informaţii actualizate pentru a evalua îndeplinirea obiectivelor de referinţă din MCV. CE nu încearcă să exercite presiuni asupra procesului juridic din România şi nu alege cazurile pe care le monitorizează în funcţie de afilierea politică a persoanelor investigate, ci de gravitatea şi natura cazului, potrivit Agerpres.
Aceste precizări sunt făcute de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în răspunsul său scris, din 16 ianuarie 2013, la o întrebare adresată de eurodeputatul român Adrian Severin.
Întrebarea eurodeputatului Adrian Severin, datată 16 noiembrie şi formulată în baza articolului 117 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European (PE), se referă la o scrisoare din 10 octombrie a secretarului general al CE, Catherine Day, adresată ministrului de justiţie Mona Pivniceru, prin care oficialul european cere informaţii privind stadiul actual şi viitorii paşi procedurali în mai multe cazuri concrete de corupţie la nivel înalt.
Presa din România a scris la momentul respectiv că secretarul general al CE i-a solicitat în această scrisoare ministrului justiţiei informaţii privind o serie de cazuri – printre care şi cele ale unor politicieni precum Gheorghe Copos, Adrian Năstase, Şerban Brădişteanu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeş, Dan Voiculescu, George Becali, Cătălin Voicu şi Tudor Chiuariu – , despre stadiul anchetei privind eventualele fraude de la referendum, despre deciziile parlamentului în cazul parlamentarilor găsiţi incompatibili de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), dar şi despre motivul pentru care Camera Deputaţilor a decis în cazurile foştilor miniştri Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre să respingă solicitarea DNA de începere a urmăririi penale.
Adrian Severin menţionează în întrebarea sa că secretarul general al CE s-a interesat în scrisoarea sa, în contextul aplicării MCV, de un număr de 11 cazuri concrete, afirmând că ‘se remarcă faptul că toate persoanele vizate sunt oponenţi ai preşedintelui României, niciunul nefăcând parte din cercurile proprezidenţiale’.
Eurodeputatul Adrian Severin, din grupul neafiliaţilor, precizează că CE a răspuns în mod constant la întrebări anterioare că ‘monitorizarea justiţiei din ţările membre (…) nu are în vedere cazuri concrete, ci numai tendinţe legislative şi instituţionale, precum şi evoluţia practicii reflectată în statistici şi evaluări nepersonalizate’ şi că ‘scrisoarea secretarului general al Comisiei dovedeşte că acele răspunsuri au fost nesincere.
‘Care este temeiul legal în baza căruia cere detalii referitoare la cazuri în curs de judecare? Este aceasta o excepţie sau o schimbare în poziţia Comisiei? În ce măsură se poate evita ca asemenea cereri sa fie percepute drept presiuni ilegitime asupra justiţiei româneşti şi încălcări ale principiilor statului de drept?’, se interesează eurodeputatul român în întrebarea sa.
De asemenea, el se interesează în legătură cu criteriile în baza cărora au fost selectate cazurile despre care se cer detalii. ‘Faptul că respectivele cereri nu se referă la persoane aparţinând cercurilor prezidenţiale este un indiciu ca justiţia română este selectivă sau că presiunile CE sunt selective?’, se mai menţionează în întrebarea cu solicitare de răspuns scris.
În răspunsul dat de Jose Manuel Barroso în numele CE şi datat 16 ianuarie, se afirmă că executivul comunitar dialoghează în mod frecvent cu autorităţile române cu privire la progresele pe care acestea le înregistrează în îndeplinirea obiectivelor de referinţă prevăzute în cadrul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare (MCV).
‘Ca parte a acestui proces, Comisia solicită periodic actualizări detaliate ale situaţiei. Printre aceste informaţii se numără progresele cazurilor de corupţie la nivel înalt. Al treilea obiectiv de referinţă din cadrul mecanismului se referă la cercetări profesioniste şi imparţiale cu privire la acuzaţiile de corupţie la nivel înalt’, se menţionează în răspuns.
În plus, se precizează că executivul comunitar nu acceptă premisa eurodeputatului, conform căreia ar încerca să exercite presiuni asupra procesului juridic din România. ‘Monitorizarea cazurilor de către Comisie este utilizată doar pentru a urmări evoluţia performanţei globale a sistemului judiciar şi a evalua progresele înregistrate în domenii cum ar fi coerenţa şi eficienţa procesului judiciar. Pentru a efectua astfel de evaluări, CE monitorizează progresele realizate în anumite cazuri de corupţie la nivel înalt şi solicită periodic autorităţilor române sa îi furnizeze informaţii actualizate’ privind acestea, se notează în document.
De asemenea, Barroso subliniază că, contrar celor sugerate de Adrian Severin, ‘alegerea cazurilor nu are legatură cu afilierea politică a persoanelor care fac obiectul unei investigaţii, ci cu gravitatea şi natura cazului, de exemplu deturnare de fonduri ale UE, conflict de interese sau trafic de influenţă’.
‘În speţă, CE a solicitat informaţii referitoare la mai multe cazuri importante susceptibile să înregistreze întârzieri şi în privinţa cărora este posibil ca instanţele să se pronunţe în lunile următoare. Comisia a salutat răspunsul guvernului român, care a furnizat cele mai recente informaţii privind aceste cazuri, precum şi alte cazuri’, conchide Barroso în răspunsul său.
