Integrarea balcoanelor în zona utilă a locuinței reprezintă una din cele mai bune soluții pentru creșterea confortului în apartamentele de bloc.
Aceasta este o soluţie cvasiprezentă în domeniul reamenajărilor, ea neputând fi însă aplicabilă în toate structurile arhitectonice. Materialele constituente ale pereţilor exteriori, poziţionarea balcoanelor sau logiilor, precum şi dimensiunile şi forma lor sunt factori care condiţionează integrarea acestora în aria utilă a locuinţei.
Cazul ideal care facilitează o asemenea decizie este cel în care balconul se desfăşoară pe întreaga latură a unei încăperi, iar peretele exterior este din cărămidă, fără să facă parte din structura de rezistenţă a imobilului. O asemenea situaţie permite o integrare completă a suprafeţei balconului, ea contribuind semnificativ la creşterea spaţialităţii camerei respective.
La polul opus se găsesc logiile şi semilogiile a căror uşă de acces se găseşte pe una din lăţimi, în timp ce peretele longitudinal o separă de o încăpere diferită. O asemenea situaţie face imposibilă integrarea logiei în camera dinspre care se face accesul, în timp ce, integrarea în camera cu care are comun peretele longitudinal nu se poate face decât prin demolarea acestuia, lucru care depinde exclusiv de materialele constituente ale peretelui respectiv.
În cazul nostru particular, semilogia recuperată în aria utilă se află în prelungirea livingului unui apartament interbelic. Proprietarii nu au dorit integrarea ei in living pentru simpla suplimentare spațială a acestuia, ci cu un scop foarte precis: amenajarea aici a unui spațiu de relaxare și distracție care este dotat cu un bar, cu un sistem audio și unul de lumini.
Peretele care separa semilogia de living era construit din cărămidă roșie, lucru ce a făcut posibilă demolarea lui. O dată cu demolarea peretelui au fost eliminate ușa și fereastra din zona respectivă. În zona superioară a golului rezultat, în urma eliminării ruloului jaluzelelor, a rămas o nișă liberă. În ea au fost construite două nișe din profile metalice și gips-carton (foto 1).
Peretele lateral al semilogiei a fost dublat cu o structură metalică care, ulterior, a fost placată cu gips-carton. Acesta a fost concepută în așa fel încăt să genereze trei nișe și, implicit, trei rafturi. Polițele acestora au fost realizate din PAL laminat (foto 2).
Parapetul balconului de pe celelalte două laturi a fost eliminat în totalitate. O dată cu turnarea șapei pe pardoseală, a fost turnat un brâu cu înălțimea de 15 cm, de jur-împrejurul zonei. Pe acesta a fost montată tâmplăria din PVC și geamurile termoizolante cu care a fost închis fostul balcon (foto 3).
Integrarea logiei în zona locuibilă a presupus obişnuitele lucrări de termo şi hidroizolare ale tuturor suprafeţelor care se găsesc în contact cu exteriorul. Pe perete și pe plafon au fost montate două straturi de izolație: vată minerală de sticlă și gips-carton. Pe pardoseală a fost așezat un strat din plăci din polistiren extrudat, de 5 cm grosime. Peste ele a fost turnată șapă din ciment și nisip. Cele două straturi au condus la o diferență de nivel de 5 cm între pardoseala livingului și cea a fostei logii, lucru ce izolează, la nivel vizual, acest spațiu.
Pentru finisaje au fost folosite aceleași materiale ca și în restul camerei de zi: vopseaua lavabilă și parchetul laminat.
Elementul central al amenajării a fost barul construit în zona fostului perete. Ancadramentul acestuia a fost realizat din profile metalice, structura respectivă fiind îmbrăcată cu plăci din gips-carton. În interior au fost montate cărămizi din sticlă. Barul a fost definitivat prin montarea unui blat din PAL laminat (foto 4), în partea superioară, și a unui raft pentru băuturi, din același material, pe latura dinspre balcon (foto 5).
