Câinii fără stăpân aflaţi în adăposturile municipalităţii bucureştene nu au fost eutanasiaţi, informează oficiali din Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia animalelor (ASPA). Paşii pentru reducerea numărului de câini de pe străzi sunt capturarea, sterilizarea, adopţia şi, doar în ultimă instanţă, eutanasierea, conform Mediafax.
Citeşte şi: Birocraţia lasă maidanezi pe străzi
“Potrivit Planul de gestionare a câinilor fără deţinător, paşii pentru reducerea numărului de câini de pe străzi sunt capturare, sterilizare, adopţie şi, doar în ultimă instanţă, eutanasierea. Până acum, ASPA nu a aplicat măsura eutanasierii câinilor fără stăpân pentru animalele din adăposturile municipalităţii”, au spus reprezentanţii Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA).
În prezent, municipalitatea dispune de 800 de locuri pentru câinii fără stăpân: 200 la adăpostul din strada Theodor Pallady şi alte 600 la Mihăileşti.
Normele metodologice de aplicare a Legii 258/2013 sunt în vigoare din 23 decembrie 2013 şi permit autorităţilor locale să eutanasieze câinii aflaţi în adăposturi.
Autorităţile publice locale ale municipiului Timişoara au arătat, vineri, că eutanasierea câinilor fără stăpân din adăpostul firmei de ecarisaj cu care primăria are contract, ar putea începe de săptămâna aceasta.
Potrivit viceprimarul Dan Diaconu, în Timişoara, numai în luna decembrie au fost muşcate de câini şi au ajuns la spital 112 persoane.
“Statisticile aparţin Spitalului de Boli Infecţioase. Niciunde nu este o rubrică acolo unde scrie că este vorba de câinele vagabond care a muşcat. Primăria aplică legea în vigoare, cu tot cu normele de aplicare, serviciile de ecarisaj îşi continuă activitatea din punct de vedere al strângerii câinilor de pe străzi, se încurajează în continuare adopţiile câinilor din adăposturi, însă primăria va aplica în integralitate această lege. Asta însemnând că, dincolo de procedurile de identificare şi inventariere a câinilor, una dintre soluţii va fi eutanasierea. Această procedură ar putea începe săptămâna viitoare”, a declarat Diaconu.
Viceprimarul a mai spus că pentru eutanasierea unui singur câine este nevoie de un dosar “destul de stufos”.
“Pentru fiecare câine eutanasiat există un întreg dosar care trebuie întocmit. Din punctul meu de vedere, eutanasia ar trebui să înceapă cu câinii agresivi, bolnavi, care nu au un potenţial semnificativ pentru a fi adoptaţi. Sper în activitatea cât mai eficientă şi frecventă a ONG-urilor din domeniul protecţiei animalelor pentru adoptarea câinilor existenţi. Nu am nimic împotrivă să facem o hotărâre de consiliu local pentru adopţiile la distanţă”, a mai spus Diaconu.
Şi la Buzău, eutanasierea câinilor fără stăpân a început în 10 ianuarie, aproape 60 de animale fiind eutanasiaţi în primele patru zile, alţi 70 de câini maidanezi urmând să fie eutanasiaţi, dacă nu sunt adoptaţi de iubitorii de animale.
Citeşte şi: Noile norme privind legea maidanezilor nu previn tragediile
Legea nr. 258/2013, adoptată de Camera Deputaţilor în 10 septembrie 2013, stabileşte, printre altele, posibilitatea eutanasierii câinilor din adăposturile publice, dacă aceştia nu sunt revendicaţi sau adoptaţi, după un termen de 14 zile lucrătoare.
“La expirarea acestui termen, câinii nerevendicaţi sau neadoptaţi vor fi eutanasiaţi, în baza unei decizii emise de către o persoană împuternicită în acest sens de către primar, în termenul stabilit prin aceasta decizie. Termenul va fi stabilit avandu-se în vedere capacităţile de cazare şi disponibilităţile bugetare. Acest termen poate fi modificat motivat”, potrivit Legii nr. 258/2013.
Potrivit proiectului de norme, câinii sterilizaţi, ocrotiţi şi asumaţi de către comunităţile de locatari, care nu circulă liber în spaţiile publice, nu vor fi capturaţi de serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân.
Citeşte şi: Femeie, atacată de câinii maidanezi, în zona Lacul Tei din Bucureşti
În ceea ce-i priveşte pe cei prinşi şi duşi în adăposturile publice, aceştia pot fi revendicaţi, în cazul în care au fost pierduţi de stăpân, adoptaţi direct sau la distanţă. Adopţia la distanţă presupune menţinerea câinelui în adăpost pe cheltuiala adoptatorului.
În cazul în care câinele adoptat va fi ţinut în aer liber, adoptatorul trebuie să facă dovada existenţei unei suprafeţe de teren care să permită amplasarea unor padocuri sau a unor cuşti. În cazul în care câinele adoptat va fi adăpostit în locuinţa adoptatorului, acesta trebuie să facă dovada existenţei unei suprafeţe locative de minimum 2,5 metri pătraţi pentru fiecare câine adoptat. Aceste condiţii nu trebuie îndeplinite şi de asociaţiile de protecţie a animalelor care deţin adăposturi.
