O urmaresc siderata pe fiica cea mica a presedintelui Basescu de vreo cateva luni. A trecut de la a imparti covrigi si vin fiert in campusul Regie la a le tine discursuri schioape si agramate tinerilor pedelisti mai putin norocosi decat ea. Inainte de asta, a jucat intr-un clip al nu stiu carei formatii pop sau a participat la cateva defilari de moda, dar pe atunci inca nu se trezisera in ea fiorii chemarii la arme a politicii.
Un caz tipic: o odrasla de presedinte care incearca sa parvina cat timp tata inca are cutitul si painea. Peste tot se face la fel, desi, fireste, asta nu e o scuza. Insa nu reusesc sa inteleg un banal detaliu de imagine: de ce mezina lui Basescu nu-si angajeaza un director de imagine care, printre altele, s-o invete sa vorbeasca limba oamenilor care l-au votat pe tatal ei? Sau de ce un om cu simtul ridicolului n-o sfatuieste sa se intoarca la fashion si sa lase politica celor care stiu cu ce se mananca. Ce zic eu nu tine de aroganta, ci de bun-simt. Traim, in fond, intr-o tara in care fiul nu stiu carui baron local poate merge cu ce viteza pofteste, fara sa-si piarda permisul, in care nu stiu ce fiu de afacerist miliardar se poate plimba cu punga de cocaina la purtator, fara sa faca inchisoare etc. Opinia publica nu are dreptul (si datoria) sa taxeze aceste nepotisme jenante? Sau e prea ocupata cu alte probleme grave ale natiunii?…
In fine, cred ca aceasta Paris Hilton a popularului presedinte Basescu exagereaza cu zelul si cu dorinta ei de a face cariera in ceva care sa-i solicite altceva decat buzele siliconate. Da, da, ati ghicit, sunt invidioasa…
