Asia a intrat joi în anul Caprei de Lemn, creatură blândă din calendarul lunar chinezesc, eveniment marcat de focuri de artificii şi petarde din Beijing până la Singapore, Hong Kong, Macao sau Vietnam.
La miezul nopţii, cerul capitalei chineze a fost străbătut de milioane de „focuri de Bengal” şi mulţimea a invadat străzile în zgomot de petarde menite să alunge spiritele rele. Anul lunar chinezesc 4713 corespunde anului 2015 în calendarul occidental.
Anul Nou în China determină cea mai importantă transhumanţă umană anuală de pe planetă, tradiţia cerând ca fiecare să fie în familie, în regiunea natală. Cu zeci de zile înainte, începe o adevărată bătălie, inclusiv pe internet, pentru achiziţionarea biletelor. Drumul cu avionul este preferat, dar în lipsa posibilităţii de a mai găsi un loc, deşi au fost suplimentate toate zborurile interne, se recurge şi la tren, unde drumul spre locul natal poate dura între 15 şi 36 ore şi adesea este parcurs în picioare sau pe un taburet pliant.
Ca în fiecare an, sute de milioane de chinezi, din care 250 milioane de muncitori migranţi, au invadat gările şi aeroporturile, parcurgând mii de kilometri în trenuri şi autocare înţesate pentru doar patru zile de concediu. Peste tot pe continent, marile oraşe moderne au fost golite de rezidenţii lor care au luat drumul pagodelor şi locurilor natale. Chinezii petrec această zi cea mai importantă a anului în familie sau în temple, ea fiind celebrată în estul şi sud-estul Asiei, dar şi pretutindeni în lume unde se află diasporă chineză.
Sărbătoarea Noului An chinezesc este numită în China „Festivalul Primăverii” şi este sărbătoarea tradiţională cea mai importantă din ţară. Contrar ţărilor occidentale, unde Anul Nou este sărbătorit la 1 ianuarie, în tradiţia chineză noul an debutează în prima zi a calendarului lunar şi se încheie în a 15-a zi. Fiecare an lunar integrează atât revoluţia Terrei în jurul Soarelui, cât şi mişcarea Lunii în jurul Pământului.
Calendarul lunar
Calendarul lunar chinezesc se derulează pe un ciclu de 12 ani şi atribuie fiecăruia câte un animal. Dacă suntem obişnuiţi cu semnele zodiacale ale Vărsătorului, Balanţei sau Gemenilor, altfel stau lucrurile cu semnele zodiacale chinezeşti. Astrologia chineză se bazează pe noţiuni astronomice şi religioase tradiţionale pentru a determina data Noului An chinezesc. Din punct de vedere istoric, zodiacul a apărut după dinastia Shang, adică între 1550 şi 1050 înaintea erei noastre, faţă de horoscopul occidental, apărut în anul 410 î.C.
Dar „animalele zodiacului”, aşa cum sunt cunoscute astăzi, nu au fost adoptate în cultura populară în mai multe ţări asiatice decât în secolul 20. Din 1912, China a adoptat oficial calendarul gregorian, dar a rămas fidelă cutumelor, sărbătorile şi concediile fiind fixate după calendarul tradiţional, Luni-Soare. Durata anilor variază şi Anul Nou nu cade în aceeaşi zi, calendarul având 12 sau 13 luni, fiecare cu 29 sau 30 zile, şi anul începe cu Luna Nouă a solstiţiului de iarnă (între 21 ianuarie şi 21 februarie). Din acest motiv, Anul Nou chinezesc se numeşte şi Anul Nou lunar şi este o sărbătoare a „reînnoirii”, reunind prieteni şi familii pentru o perioadă de şapte zile, bogate în mese tradiţionale, cadouri şi invocaţii religioase pentru noroc. Apoi încep banchetele, foarte copioase, în care domină meniuri cu peşte, simbol al sănătăţii şi reuşitei. Din program nu lipsesc dansurile Dragonului şi al Leului. Roşul este culoarea sărbătorii şi a fericirii.
Apetit pentru metalul galben
Tradiţia chineză prevede ca de Anul Nou, în afara reuniunii familiilor, să fie oferite cadouri din aur, ceea ce explică o foarte mare creştere a volumului importurilor în apropierea festivităţilor de Anul Nou. Sub formă de lănţişoare de aur sau alte bijuterii, aceste cadouri au o valoare ce depăşeşte cu mult scopul împodobirii. Metalul preţios sub formă de bijuterii reprezintă practic un mod pentru investiţii, foarte răspândit în rândul cuplurilor care se formează sau un cadou pentru apropiaţi în timpul sărbătorilor noului an.
Potrivit unui raport al World Gold Council din aprilie 2014, China va continua să deţină un loc din ce în ce mai mare pe piaţa aurului în anii viitori. „Consumul” de bijuterii din aur va depăşi 780 tone în 2017 şi cererea de aur fizic (monede, lingouri, bijuterii şi aur industrial) va avea o creştere medie de 6%. Primul producător de aur, în faţa Australiei, SUA şi Africa de Sud, China nu exportă. Apetitul Chinei pentru aur are un motiv – guvernul vrea să sprijine yuanul pe aur. Astfel consolidată, moneda naţională are posibilitatea de a se impune pe pieţele internaţionale. Anul trecut, societatea SWIFT, care regrupează cele mai mari bănci mondiale, a oferit un nou loc pentru yuan pe scena internaţională – un loc 5 în clasamentul monedelor cele mai utilizate în schimburile la nivel global, avansând în cinci ani de pe locul 15.
