Cel mai mare amfiteatru din Dacia romană ar urma să fie reconstruit într-o formă asemănătoare cu cea de acum două milenii. Amfiteatrul Gladiatorilor din Ulpia Traiana Sarmisegetuza ar urma să aibă o capacitate de 5.000 de locuri și va putea găzdui evenimente culturale, de la spectacole de teatru până la reconstituiri istorice ale unor lupte de gladiatori sau demonstrații susținute de membrii unor grupuri de pasionați ai trecutului, precum Terra Dacica Aeterna.
Reprezentanții Muzeului Civilizației Dacice și Romane, instituția care are în grijă vechea capitală a Daciei romane, alături de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, instituție care are responsabilitatea științifică a șantierului arheologic, au primit avizul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național pentru a reconstrui acest amfiteatru. ”Refacerea amfiteatrului este necesară din două motive. Primul este reprezentat de numărul tot mai mare de turiști care vizitează situl Ulpiei Traiana Sarmisegetuza. Al doilea este reprezentat de faptul că Ulpia Traiana Sarmisegetuza va fi inclusă într-un circuit turistic și cultural, numit Ruta Împăraților Romani, care mai include situri romane din Bulgaria, Serbia și Croația, iar acest lucru presupune creșterea numărului de turiști, precum și organizarea unor evenimente de mare amploare”, au declarat presei locale reprezentanții muzeului din Deva. Ei spun că vor încerca să obțină fonduri prin intermediul unei linii de finanțare administrate direct de Comisia Europeană, dar și prin intermediul Planului Operațional Regional, cu ajutorul Consiliului Județean Hunedoara. Însă, deocamdată, nu au fost elaborate ghidurile solicitantului pentru cei care doresc să ceară finanțare prin intermediul Planului Operațional Regional pentru perioada 2014-2020.
O istorie glorioasă
Capitala Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmisegetuza, a fost construită la aproximativ 40 de kilometri depărtare de capitala regatului dac din perioada lui Decebal și la aproximativ 8 kilometri de Tapae, trecătoarea care face legătura dintre Transilvania și Banat. Orașul a fost fondat de primul guvernator al provinciei Dacia, Decimus Terentius Scauranius. El a decis construirea unei incinte fortificate, împrejmuite de un zid în formă de patrulater, cu lungimea de 600 de metri și cu lățimea de 540 de metri.
Zidul de incintă era realizat din piatră cioplită, legată cu mortar. Înălțimea zidului era de 4-5 metri, iar pe creastă avea creneluri. La mijlocul fiecărui zid se afla o poartă. Orașul avea două străzi principale, două axe, cardo și decumana, care se întâlneau în for. În incinta fortificată se aflau clădirile administrative și templele, însă orașul se întindea și în afara fortificației. Castrul a rezistat asalturilor sarmaților din perioada 117-118, apoi celor ale dacilor și marcomanilor, răsculați în anul 166, când orașul a fost salvat datorită intervenției militare ordonate de împăratul Marcus Aurelius. În anul 213, Ulpia Traiana Sarmisegetuza a primit titlul de metropolis din partea împăratului Alexander Severus.
DECĂDERE
Hunii au dat lovitura de grație
Ulpia Traiana Sarmisegetuza a cunoscut o peioadă de decădere după retragerea legiunilor romane din Dacia, ordonată de împăratul Aurelian. Orașul a continuat să fie locuit de o populație împuținată, care a baricadat porțile Amfiteatrului Gladiatorilor și a transformat această construcție într-o fortăreață. Viața urbană a încetat complet la Sarmisegetuza romană după năvălirea hunilor.
