Cele 80.000 hectare amenajate pentru agricultura si piscicultura in Delta Dunarii in timpul regimului comunist i-au atras, precum un magnet, pe politicienii din toate zonele tarii. Din 1990 si pana azi, din afacerile funciare din delta s-au scos averi fabuloase, iar amenajarile agricole si piscicole au devenit mosiile oamenilor de afaceri implicati in viata politica de dupa 1989.
In ultimii doi ani, din cele peste 30.000 hectare amenajate pentru agricultura s-au mai cultivat doar 20.000. Este vorba de terenul de la Pardina, aflat in administrarea unei firme britanice. Englezii au scos in ultimii ani productii profitabile de porumb, floarea-soarelui si soia, iar, mai nou, s-au specializat in realizarea unor culturi de canepa. Intreaga productie este exportata unor companii din vestul Europei. Experienta britanicilor de la Pardina arata ca amenajarile agricole pot fi viabile daca sunt exploatate cum trebuie. La polul opus se afla Agrodelta Sireasa, societate al carei patron este fostul parlametar PSD Traian Rece. Aceasta firma a concesionat in urma cu patru ani de la Consiliul Judetean Tulcea aproape 11.000 de hectare de teren agricol in zonele Sireasa si Tatanir, iar de anul trecut pamantul nu mai este lucrat. Desi nu a fost capabila sa cultive pamantul, firma lui Rece nu vrea sa renunte la contractul incheiat cu administratia judeteana, intrucat concesionarea foloseste si altui scop. O evaluare facuta recent de experti pe aceste terenuri arata ca cele 11.000 hectare au fost acaparate de stuf, iar pentru curatarea lor sunt necesare lucrari care insumeaza zeci de miliarde de lei.
Pescariile au devenit… bostanarii
Tunuri si mai mari s-au tras insa din utilizarea terenurilor care au statut de amenajare piscicola. Este vorba de 40.000 hectare care au statut de bazine piscicole amenajate, dar mai putin de zece la suta din acestea mai produc peste in regim industrial. Celelalte sunt folosite drept paravan pentru braconaj. Exista persoane care au inchiriat helesteie piscicole pentru a le transforma in terenuri cu destinatie agricola, dar pana la urma au devenit „bostanarii”. Din aceste bazine piscicole se aprovizioneaza cu pepeni piata tulceana si alte orase ale tarii. Printre „pepenarii” Deltei s-au numarat in ultimii ani mai toti liderii de prima marime ai PSD. Cei mai multi dintre acestia nu apar in vreun act comercial privind utilizarea ilegala a acestor bazine. Pentru ei lucreaza rudele sau prietenii, iar o parte din sume ajung in vistieriile fostului partid de guvernamant. Fostul senator PSD de Tulcea Florin Hritcu a concesionat cu acte in regula doua helesteie piscicole la Rusca. Numai ca Hritcu in loc sa creasca peste s-a apucat de cultivat soia si pepeni, desi legea interzice schimbarea statutului juridic al acestor amenajari.
Un alt politician din PSD, fostul senator de Tulcea Andrei Suhov, a profitat si el din plin de bazinele piscicole din apropierea orasului Sulina. Cum la Sulina agricultura nu este rentabila din cauza distantei prea mari de Tulcea, fratii Suhov au gasit o alta formula de a face bani. Ei au inundat helesteiele si in loc sa faca productie piscicola in propriile bazine au preferat sa recolteze pestele ce provenea din alte amenajari.
Guvernare noua, obiceiuri vechi
Experienta fratilor Suhov este folosita acum de un liberal din Sulina. Cristina Gavrila, sefa PNL Sulina, prin firma sa Talasa, a inchiriat de la Consiliul Judetean Tulcea (contract nr. 157/1999) cateva bazine piscicole din amenajarea Popina si valorifica ilegal pestele pe care, culmea, il prinde din baltile naturale din zonele invecinate si il inregistreaza in acte ca provenind din crescatoria proprie.
