Dupa 1990 baltile au fost luate cu asalt de impatimitii pescuitului. Usor, usor pasiunea unora a fost transformata de altii intr-o afacere. Pentru a evita braconajul, dar si pentru a proteja patrimoniul piscicol romanesc, statul a dat posibilitatea investitorilor, prin consiliile locale si judetene, sa administreze aceste lacuri, prin concesionarea luciului de apa. Daca o parte dintre concesionari au preferat sa exploateze la maximum stocul piscicol, parasind apoi "afacerea", altii au preferat sa dezvolte business-ul investind chiar si in turism de agrement la malul baltii. "Pentru a da posibilitatea de a investi masiv in aceasta afacere, statul ar fi trebuit sa vanda, inca de la inceput, si nu sa concesioneze aceste balti", spune proprietarul lacului Benga din Sarulesti, Dragos Manzat.
Potrivit specialistilor din domeniu, peste 50% dintre romani sunt fie vanatori, fie pescari. Acestia aduc, anual, venituri de miliarde de lei atat vanzatorilor de echipamente de pescuit, cat si administratorilor baltilor. Numai pentru o singura zi de pescuit, impatimitii platesc intre 20 si 100 de lei, in functie de fondul piscicol al baltii, dar si de varietatea speciilor existente. "Cele mai mari incasari se inregistreaza in weekend, dar si in perioada sarbatorilor", spune Manzat, care, pentru o zi de pescuit, taxeaza 100 de lei de persoana. In amenajarea celor 30 de hectare de luciu de apa pe care le administreaza, acesta a investit, in urma cu doi ani, peste 40 de mii de euro numai in repopulare, accesul pescarilor in zona fiind interzis pana in martie 2007.
Intr-o astfel de afacere, principalul risc ramane braconajul, chiar daca administratorii baltilor au angajati permanenti. "De cele mai multe ori, propriii angajati sustin braconajul si exista riscul ca investitiile tale sa se duca pe apa sambetei", spune Manzat. Potrivit acestuia, o astfel de afacere este supusa si altor riscuri, poluarea atmosferica fiind cel mai mare factor. De asemenea, exista riscuri majore in repopulare, transportul necontrolat putand sa aduca o mortalitate a puietului de pana la 25%, iar pentru o tona de crap sau ten, administratorii platesc 10.000 de lei. Furajarea pestelui implica alte costuri, iar cresterea acestuia este conditionata de calitatea hranei. "Investim acum peste un milion de euro intr-o baza de agrement moderna pe marginea lacului si poate ca pescarii isi vor petrece si concediile aici", a adaugat Manzat.
