Austria îşi alege duminică noul preşedinte într-un scrutin, cu valoare de test, în urma căruia partidele social-democrat şi conservator, reunite într-o mare coaliţie din 2008, ar putea să înregistreze un eşec istoric, în favoarea unei formaţiuni ecologiste şi a unui candidat de extrema dreaptă, comentează France Presse.
Astfel, circa 6,4 milioane de alegători sunt chemaţi la urne pentru a desemna un succesor social-democratului Heinz Fischer, care îşi încheie al doilea mandat şi nu mai poate candida.
Niciunul din cei şase candidaţi înscrişi în competiţie nu este în măsură să câştige din primul tur de scrutin, pentru care birourile de vot se vor închide la ora locală 17h00 (15h00 GMT).
Potrivit sondajelor, scrutinul ar putea conduce la eliminarea candidaţilor a două mari partide tradiţionale, fostul ministrul social-democrat (SPOe) Rudolf Hundstorfer, creditat cu 15% din intenţiile de vot, şi ex-preşedintele conservator al parlamentului (VP) Andreas Khol, cu 11% din intenţii.
Favoriţi pentru a ajunge în al doilea tur, prevăzut pentru 22 mai, sunt fostul lider al Verzilor, Alexander Van der Bellen, creditat cu aproximativ 26% din intenţii, şi candidatul FPOe (extrema dreaptă), Norbert Hofer (24%).
Cele două mari partide tradiţionale, SPOe (social-democrat) şi OeVP (conservator), care au controlat preşedinţia după cel de-al Doilea Război Mondial, ar putea ieşi din cursă.
Candidatul Verzilor şi cel reprezentând extrema dreaptă ar putea să profite de pe urma eroziunii de popularitate a celor două partide, care guvernează împreună de opt ani, iar credibilitatea guvernului a fost zdruncinată de două mari dosare: criza refugiaţilor şi creşterea şomajului, potrivit experţilor.
'Ca în alte ţări europene, asistăm la o erodare a partidelor tradiţionale, care nu au reuşit să se reînnoiască de zece ani şi să atragă noi alegători', a comentat politologul Peter Hajek pentru AFP. 'În mod obişnuit, alegerile prezidenţiale se axau pe personalitatea candidaţilor. Însă în acest an vor juca un rol şi teme precum refugiaţii sau şomajul', a explicat Karin Cvrtila, de la institutul OGM.
Preşedintele Austriei, ales pentru un mandat de şase ani ce poate fi înnoit o singură dată, cu un rol mai mult protocolar şi moral, dispune totuşi de puteri formale extinse: este şeful armatei, numeşte cancelarul şi poate, în anumite circumstanţe, să dizolve parlamentul.
