Am trait sa o vedem si pe asta! Cei mai infocati suporteri ai votului uninominal au devenit Oprisan si Mazare. Dupa ce s-au chinuit atata amar de ani sa tina in viata sistemul listelor de partid, activistii judeteni ai PSD-ului freamata acum de nerabdare sa incalece noul sistem electoral, convinsi ca vor reusi sa hipnotizeze din nou alegatorii, cu paine si mult circ uninominal. Peste noapte, cea mai importanta campanie a societatii civile pentru modernizarea Romaniei pare ca s-a transformat intr-o platforma providentiala pentru perpetuarea speciei baronilor locali. Ceva nu este in ordine. Ce anume ne scapa?
Marea problema este oferta. Nu este de ajuns sa le dai oamenilor posibilitatea de a alege direct daca nu le oferi si suficiente variante pentru ca optiunea lor sa fie cu adevarat relevanta. Pe asta se bazeaza aroganta suficienta a neamului oprisanilor.
Cei ce se vad ca si instalati in fruntea consiliilor judetene, vistiernici peste fondurile europene, se uita cu incredere la performantele inaintasilor lor, care au castigat la pas primarii precum cea din Constanta sau domnesc in tihna peste cate un tinut. Succesul acestora nu a avut nimic de-a face cu modul in care si-au gospodarit orasele si judetele. Uitati-va cat de imbacsit arata Constanta! Comparati-o macar cu marile orase de pe coasta Bulgariei, ca sa nu dam exemple si mai dureroase, de dincolo de granitele pasunii noastre balcanice. Amintiti-va ce aer de bazar afgan are Mamaia in toiul verii! Cata mizerie si paragina exista in Foscani! Cata saracie si disperare gasim in micile orase ale Vrancei!
De ce au castigat totusi, repetat, Mazare si Oprisan, dar si altii ca ei? Pentru ca nu au avut contracandidati adevarati. Pentru ca in aceste zone interesele de afaceri au fost mult mai puternice decat comandamentele de partid. Aici nu a existat niciodata un razboi politic real. El a fost inabusit din fasa cu fisicuri de bani. Singurele conflicte au aparut cand liderii locali nu si-au respectat zonele de influenta economica. Peste aceasta mocirla de aranjamente penale au presarat pudra de pomana electorala si asta a purtat numele de "alegeri". Fie ca a fost vorba de unele directe sau indirecte, in interiorul consiliilor judetene, au castigat prin neprezentarea adversarului.
Dupa cum arata primele candidaturi anuntate, este aproape sigur ca si aceste alegeri vor fi unele de sacrificiu. Nu pentru politicieni, ci pentru Romania. Deja exista multi propusi ca rezultat al sforariilor din interiorul partidelor si in ciuda lipsei lor de sanse. Principala consecinta este ca va creste absenteismul. Din acest punct de vedere, actuala forma de uninominal le convine de minune baronilor locali. Chiar daca se vor fi saturat de Oprisan, vrancenii nu ii vor vota pe altii care sunt doar un pic mai buni decat el. Pe 1 iunie vor sta acasa, preferand sa dea un vot de blam intregii clase politice. Diferenta de aceasta data este ca in functia cea mai importanta din judet, sef de "cejeu" (ales din primul tur de scrutin, indiferent daca obtine sau nu 50% din voturi), ar putea fi instalata o persoana pentru care au votat mai putin de un sfert dintre locuitori. si asta cu toate ca importanta functiei este cu mult mai mare decat cea a primarului si, poate, chiar a prefectului. Astfel, marile proiecte de investitii, dezvoltarea judetului pe urmatorii patru ani, cu tot ce implica asta pentru locuitori, dar si pentru afaceri, ar putea intra pe mana unui om girat de o minoritate. El castiga, democratia pierde.
Uninominalul va fi un succes abia atunci cand oamenii vor avea de ales intre candidati puternici si credibili. Cand, pe langa o reforma a sistemului electoral, va avea loc si una in interiorul partidelor. O schimbare de esenta care sa impuna lansarea in competitie doar dupa o triere drastica a celor mai apti politicieni.
Nu ne ramane decat sa speram ca in iunie vor exista macar cateva surprize, victorii neasteptate ale unor candidati proaspeti si rinoceri rapusi la urne. Doar un astfel de precedent ar putea sa convinga partidele sa renunte la eternii perdanti si sa caute cu inversunare oamenii viitorului.
