Decizia privind alegerea soluţiei de încălzire, atât pentru cei care doresc să îşi construiască o casă cât şi pentru cei care vor să îşi modernizeze sistemul este dificilă, mai cu seamă că, în prezent, există numeroase oferte. De aceea ne-am adresat unui reputat specialist, dr. ing. Ioan Mateescu, de la Romexim Plus.
Vă rugăm să ne faceţi o scurtă prezentare a opţiunilor pe care le pot lua beneficiarii pentru implementarea sistemului de încălzire în spaţiile de locuit?
Sistemele de încălzire pot fi de mai multe feluri, cele mai cunoscute fiind: clasice cu radiatoare, prin pardoseală şi cele cu aer cald. Din punct de vedere al surselor de căldură, cele mai răspândite sunt centralele funcţionând cu combustibili clasici (biomasă, gaze naturale, combustibil lichid, combustibili solizi) precum şi sursele regenerabile de căldura (soare, căldura pamântului şi/sau a aerului înconjurător).
Doriţi să faceţi câteva precizări şi recomandări privind sursele neconvenţionale?
Nu am inclus drept sursă pentru sistemele de încălzire vântul sau biogazul deoarece la costurile actuale de investiţie, producerea de energie pentru încălzire din aceste surse sunt aberaţii, având termene de recuperare a investiţiilor de peste 35 ani, la o durată de viaţă a unei turbine eoliene de maxim 25 ani. Vântul şi biogazul trebuie folosiţi pentru a produce energie nobilă, cum ar fi energia electrică sau în locuri izolate fără alte surse. Pe de altă parte, energia solară trebuie folosită cu prioritate pentru producerea apei calde. Folosirea panourilor clasice de captare a energiei solare pentru încălzire în perioada de iarnă este un concept pe care-l dezvoltă în prezent vânzătorii de echipamente, care au tot interesul să-şi vândă marfa. Lumea ştiinţifică este, însă, rezervată în folosirea panourilor clasice pentru încăzire, deoarece inerţia termică a întregului sistem de captare, durata scurtă de radiaţie a Soarelui, temperaturile exterioare scăzute, căderile de zăpadă care acoperă sistemul de captare etc. toate acestea conduc la o eficienţă foarte scazută comparativ cu costurile de investiţie şi de exploatare. În prezent, din păcate, se mai petrec multe anomalii în folosirea energiei solare pentru producerea apei calde la şcoli, grădiniţe, creşe (de exemplu, la Piatra Neamţ, Baia Mare, etc.). Se ştie, circa 70% din energia anuală se captează între 15 iunie-15 septembrie, adică exact perioada în care grădiniţele şi şcolile sunt închise! Cred că cei care investesc bani în astfel de lucrări (sau cei care le aprobă) nu au nici cele mai elementare cunoştinţe economice, nu trăiesc în realitatea normală. Oare dacă ar fi fost banii lor aşa ar fi procedat?
Ce puteţi să ne spuneţi despre folosirea pompelor de căldură? Cât de eficiente sunt aceste soluţii ?
Pentru folosirea căldurii pamântului se folosesc direct apele geotermale captate prin forarea unor puţuri sau cu pompe termice. Pompele termice uzuale sunt cu compresie şi au în dotare compresoare; eficienţa medie anuală a unei pompe termice este de 3, adică necesită 1 kW (consum) pentru acţionarea compresorului şi cedează
3 kW căldură. Dacă în prezent 1 kW electric costă cca. 0,5 lei iar gazul metan se vinde cu 1,1 lei putem face un calcul simplu al eficienţei folosirii pompelor termice în comparaţie cu centrala termică în condensaţie, care funcţionează cu gaz metan la un randament de 100% faţă de Pci (puterea calorifică inferioară): 1 kW energie termică produs cu pompa termică costă 0,5×1/3= 0,167 lei iar 1 kW produs de o centrală termică în condensaţie funcţionând cu gaz metan care are o putere calorică de 10 kW/Nmc costă: 1 x1,1/10=0,11 lei. Investiţia pentru produs energie prin pompe termice este de peste
4 ori mai mare decât cea pentru realizarea unei centrale termice iar faptul că pompele termice produc eficient agent termic până la temperaturi de 40 grade C conduce la creşterea suprafeţelor corpurilor de încălzire care funcţionează cu temperaturi de peste 80 grade C.
Ce concluzie putem trage ?
Dacă avem gaz metan la poartă nu este economic nici în sistemul investiţional şi nici în cel al exploatării să se folosească pompele termice. Dacă vrem să folosim pompe termice, atunci trebuie să realizăm sisteme de acumulare în care pompele termice să funcţioneze noaptea, când tariful (posibil) pentru furnizarea energiei electrice este mai scăzut. Pentru a proteja oamenii de a nu lua decizii care s-ar putea mai târziu să îi coste, este bine ca prin Protecţia Consumatorului să se introducă în contractele de vânzare a echipamentelor, obligativitatea ca furnizorii să pună la dispoziţie şi sisteme de măsurare a energiei captate şi să raspundă în caz de neperformanţă a acestora.
