A fi alcoolic e un stigmat social cu care se confruntă numeroase persoane, dar mulţi dintre cei care sunt într-adevăr alcoolici nu acceptă situaţia, iar boala nu are nici o legătură cu vârsta, starea materială sau studiile.
Boala numită alcoolism are o incidenţă tot mai mare în România, arată statisticile oficiale. Procentul celor bolnavi este în creştere în condiţiile în care unii vor să renunţe la consum, dar nu reuşesc. Cu toate decepţiile ce urmează după tatnările nereuşite, bolnavii continuă să încerce să dovedească că nu sunt alcoolici. Şi membrii familiilor sunt foarte afectaţi. „Învaţă de la părintele alcoolic să mintă, să fugă de realitate, fug de acasă”, afirmă Mircea Mureşan, director executiv al Asociaţiei „Identitate” din Beclean. Cei care au trecut de punc-tul critic îşi împărtăşeşc ex-perienţele în grupul Alcoolicilor Anonimi (A.A). „Beam zilnic, nu mă îmbătam. Am divorţat şi am plecat la părinţii mei. Am aflat desprea A.A. de la cumnata mea. Acum nu mai beau, îmi urmez programul şi încerc să-i sprijin pe cei care au nevoie de ajutor”, spune un voluntar al A.A.
Uraganul care distruge tot
Misiunea Asociaţiei este să „scoată” alcoolicii activi din starea de negare, cu ajutorul întâlnirilor din grupul A.A. La aceste întâlniri, conştientizează efectele alcoolului. Practic, Asociaţia „otrăveşte băutul”. Şi totuşi, cine intră în grupul A.A. nu renunţă brusc la consumul de alcool. Unii sunt în continuare consumatori timp de câteva luni. „Spre deosebire de un consumator obişnuit, organismul dependentului reacţionează diferit în momentul consumului. La nivelul ficatului se formează un sistem microzonal de metabolizare şi oxidare a etanolului. Practic, acea zonă a ficatului e ca o moară care cere materie primă. Asta spre deosebire de un consumator ocazional, care elimină etanolul din corp. La nivelul creierului, însă, există un deficit de endorfină, care poate fi moştenit. Practic, alcoolicul, în lipsa acelui „hormon al fericirii”, stimulează secreţia de endorfină prin consumul de alcool”, susţine Mircea Mureşan. Acesta afirmă că „practic, dacă reuşeşti să reabilitezi un alcoolic, mai faci patru-cinci oameni fericiţi, familia lui. Alcoolicul e ca un uragan care distruge tot în jurul lui cu boala sa psihică”.
