• "Romania libera" incepe prezentarea unor romani cu realizari profesionale de exceptie, dar necunoscuti in tara.
• Liviu Giosan a ajuns cercetator la "Woods Hole Oceanographic Institution", cel mai puternic institut de oceanografie din lume, datorita evenimentelor din iunie 1990.
• Ajuns cu 30 de dolari la New York, si-a implinit propriul vis american, devenind doctor in geologie.
• Profesorul a demontat mitul sovietic conform caruia Delta Dunarii avea o vechime de 11.000 de ani.
"evenimentele traite in Piata Universitatii m-au ajutat sa iau decizia de a pleca din tara. Am trait, atunci, momente de gratie, intr-o comunitate care gandea si simtea la fel. Dupa ce aceasta oaza de libertate a fost distrusa, mi-am dat seama ca nu pot trai in minciuna", spune Liviu Giosan. In varsta de 38 de ani, Liviu este, astazi, cercetator in geologie marina la "Woods Hole Oceanographic Institution" din SUA, cel mai puternic institut de oceanografie din lume.
Bantuit de imaginea minerilor care au distrus sperantele unei Romanii ce parea sa renasca dupa momentul decembrie 1989, Liviu Giosan si-a gasit refugiul pe intinsul apelor: "Am navigat in oceanele lumii cu exceptia celui Arctic. Am fost in bazinul Panama. Din Oceanul Pacific am colectat probe pentru a analiza fenomenul El Niño, responsabil de perturbatii climatice la scara globala. Am studiat Delta Indusului in Pakistan, unde am fost paziti de bodyguarzi si soldati inarmati cu AKM-uri. Anul acesta voi merge, in sfarsit, in zona Arctica, in delta fluviului Mackenzie".
Copil de plutas pe Bistrita
Liviu Giosan se intoarce anual la gurile Dunarii, fascinat de Delta si de Marea Neagra, locuri despre care a scris articole publicate in cele mai prestigioase reviste stiintifice.
Ce scanteie a aprins in copilul nascut in Bucovina dorul de mare si patima de a-i cerceta misterele? "Bunicul meu a fost plutas pe Bistrita. In cel de-al Doilea Razboi Mondial a fost inrolat la marina, murind in urma bombardamentului sovietic al navei plasator de mine «Durostor». Povestile pe care mi le spunea tata despre bunicul meu ma fascinau", explica Liviu. Pana sa se inroleze pe navele de ultima generatie de la "Woods Hole" a fost cale lunga…
"Pe 14 iunie 1990 am decis sa emigrez"
"Copilaria si adolescenta mea au coincis cu o perioada de criza, tara fiind in plin comunism. Cand sunt trist sau am momente de singuratate ma gandesc la caldura unei case de tara din Bucovina, unde dragostea parintilor m-a facut sa trec mai usor peste lipsa libertatii, a curentului, a alimentelor", rememoreaza profesorul.
Profesorii de la Liceul "Dragos Voda" din Campulung Moldovenesc – unde a studiat Liviu – ar fi putut preda la universitate. Daca ar fi avut si un dosar bun.
"Am facut patru ani naveta intre satul meu, Vama, si Campulung, pe rutele curselor muncitoresti. Ma trezeam la patru dimineata si ma intorceam acasa la opt seara." A ajuns sa studieze in Bucuresti doar pentru ca Ceausescu a desfiintat catedra de geologie de la Iasi.
"Pe 14 iunie 1990 aveam examen la facultate. Piata era neagra de mineri si cand am intrat in Universitate m-a intampinat un individ de doi metri, blond, imbracat in miner. L-am rugat sa ma duca la Facultatea de Geologie, spunandu-i ca am un examen si mi-e teama sa nu fiu batut. Paradoxal, a fost de acord. Am fost printre primii care au vazut distrugerile de la Universitate. In ziua aceea am decis ca trebuie sa plec din tara", afirma geologul. Dupa terminarea facultatii, a ales Sectia de stiinte Marine a "Stony Brook University" din New York pentru a-si face masteratul si a-si lua doctoratul.
Profesorul in slapi
In SUA a ajuns cu 30 de dolari in buzunar, neinsotit si fara sa cunoasca pe nimeni. Pe aeroport, a realizat ca nu stia cum sa ajunga la campus, avand de strabatut o distanta ca de la Bucuresti la Iasi. "M-am gandit sa iau un taxi pana la prima statie de tren. soferul conducea nebuneste. L-am intrebat cat costa cursa. A zis ca 15 dolari. M-am oferit sa ii dau 20, cu rugamintea de a conduce mai incet, pentru ca este prima mea zi in SUA. A inceput sa rada si a ridicat piciorul de pe acceleratie", rememoreaza Liviu Giosan. Timp de doua saptamani a fost nevoit sa doarma intr-un birou al departamentului de oceanografie.
Un student rus, fost coleg de suferinta din spatele Cortinei de Fier, i-a inteles situatia si l-a imprumutat cu o suma modesta de bani. "In prima zi de scoala am avut un soc. Nu mi-a venit sa cred cand in clasa a pasit un barbat cu plete, in slapi si pantaloni scurti. Era chiar dascalul nostru", povesteste Liviu. z
BIOGRAFIE
Doctor in geologie
1968 s-a nascut la Vama, in Bucovina;
1986 termina Liceul Dragos Voda din Campulung Moldovenesc;
1993 absolvent al Facultatii de Geologie, Universitatea Bucuresti;
2000 propune infiintarea Asociatiei Ad Astra a cercetatorilor romani;
2001 obtine titlul de doctor la Stony Brook University, New York;
2005 lucreaza in cadrul Departamentului de Geologie si Geofizica din cadrul "Woods Hole Oceanographic Institution", SUA;
2005 fondeaza impreuna cu alti cercetatori romani Asociatia Ad Astra.
"Locuiesc Intr-un sat stiintific"
"Dupa ce am obtinut titlul de doctor in 2001 in SUA, mi s-a propus sa devin cercetator in Anglia la «Southampton Oceanography Center» si la «Woods Hole Oceanographic Institution». Am acceptat a doua oferta. Cand a fost infiintat – in 1930 – institutul avea o singura cladire si era dotat cu un singur vas cu panze. Astazi s-a extins, devenind cel mai mare din lume.
Functioneaza in 20 de cladiri cu laboratoare de ultima generatie, are trei nave, submarinul Alvin, departamente de cercetare in inginerie, biologie, geologie, fizica si chimia oceanelor. Sunt 150 de cercetatori, plus ingineri. Woods Hole este un satulet stiintific. Locuiesc la cinci kilometri de institut.
Cand am ajuns aici mi s-a spus ca am liber sa cercetez ceea ce imi doresc in domeniul marin. Singura lor conditie: sa imi public realizarile in reviste
prestigioase. O parte din banii oferiti i-am directionat pentru cercetarea Marii Negre si a Deltei Dunarii.
Aici trebuie facut turism ecologic – in zona care nu e declarata protejata – de firme recunoscute in domeniu, iar oamenii Deltei trebuie sa traiasca din turism. Sa faca pensiuni la ei acasa, sa atraga clasa medie."
A intinerit Delta cu 5.000 de ani
In urma cu putina vreme, a demontat un mit sovietic. "In URSS geologia a fost de multe ori izolata de restul lumii si asta a dus la crearea de geo-mituri. Unul dintre ele spune ca nivelul Marii Negre ar fi crescut si scazut repetat in epoca istorica cu zeci de metri, desi acest lucru este imposibil din punctul de vedere al fizicii. Delta Dunarii ne spune ca acest lucru nu a fost posibil. In procesul demontarii acestui mit, am demonstrat si ca Delta nu are o vechime de 12 mii de ani, dupa cum se credea. Prin redatarea Deltei Dunarii dupa metode moderne, am demonstrat ca ea nu are o vechime mai mare de 6.000 de ani.
Dar nu turismul este cea mai mare amenintare, ci barajul de la Portile de Fier. Din cauza acestui baraj sedimentele aduse de Dunare din amonte nu mai ajung la Delta. In schimb, nivelul Marii Negre creste, anual, cu 3,8 milimetri. Daca Dunarea nu aduce sedimente sa ridice nivelul Deltei, ea va fi inghitita de mare", spune profesorul.
"Politicienii-profesori te pot invata cum sa organizezi mafia"
Profesorul Giosan vorbeste cu aceeasi dezinvoltura despre impostura din universitati ca si despre viata la portile Orientului.
– Este Marea Neagra o zona strategica?
Liviu Giosan: A fost mereu. In 1856, dupa razboiul Crimeei, una dintre primele comisii care au primit denumirea de "europeana" a fost "Comisiunea europeana a Dunarii". A avut rolul de a asigura accesibilitatea gurilor Dunarii pentru transporturile fluviale. Franta si Anglia importau grane din tarile Romane, din Imperiul tarist, iar gurile Dunarii apartineau Imperiului Otoman. Atunci aveau o valoare economica, astazi una strategica.
– De ce ne pleaca tinerii la studii afara?
L. G.: In 40 de ani de comunism, promovarea la catedra s-a facut, in mare masura, dupa apartenenta politica. Erau promovati si oameni de calitate, dar si foarte multe lichele. Dupa ’89, finantarea invatamantului a fost minima, oamenii de valoare au plecat, deopotriva profesori si studenti. Dascalii de valoare care au ramas au fost marginalizati, deoarece nimeni nu avea interes sa promoveze pe cineva care e mai bun ca el.
– Ce poate invata copilul de la profesorul universitar Adrian Nastase?
L. G.: Te duci la profesorul Nastase ca sa te invete cum sa delapidezi. Daca vrei sa inveti cum sa organizezi mafia si cum sa furi o tara, te duci la "profesorii-politicieni".
– De ce simt nevoia sa fie si profesori?
L. G.: Pentru statutul social, pentru mandrie, orgoliu. In SUA, o data ce au intrat in politica, indivizii renunta la
catedra, daca se-ntampla sa fie universitari. In primul rand, din lipsa de timp. Doar dupa ce se retrag din politica revin la catedra. Abia atunci experienta lor pentru scoala de studii politice devine inestimabila.
– O paralela intre lumea din adancuri si cea de la suprafata…
L. G.: Este comparatia dintre Romania si America. In adancuri nu este lumina. La suprafata lucrurile sunt mai clare. In SUA, relatiile dintre oameni sunt mai armonioase, mai calde. Totusi, in fiecare an cand vin in tara vad din ce in ce mai multa lumina.
– Darwin sau Dumnezeu?
L. G.: Darwin credea in Dumnezeu. Dumnezeu nu se baga in treburile lui Darwin. Dumnezeu e prea sus pentru Darwin.
– Se pot face predictii?
L. G.: E mai usor sa facem predictii despre natura. Cel imprevizibil, insa, este omul. Natura are ritmurile ei. O poti citi. stiu cum a fost clima sau unde a fost padure sau desert acum o suta de mii de ani.
Daca omul nu ar fi atat de imprevizibil, natura si-ar urma ciclul. Ar veni o noua calota glaciara, oamenii s-ar retrage in zonele locuibile. De exemplu, Sahara ar deveni o campie roditoare. Peste alte sute de mii de ani, calota se va retrage, iar Sahara va fi iar desert.
Dar cand exista arme nucleare in mainile unor tari precum Coreea de Nord si Iran, ce putere de predictie sa mai ai?
