Mii de ascultatori ingroziti, oameni care au fugit parasindu-si casele, reteaua telefonica saturata: acum 70 de ani dramatizarea radiofonica a romanului lui H.G. Wells, "Razboiul lumilor", in regia lui Orson Welles, a demonstrat, mai bine ca niciodata, capacitatea de manipulare a mijloacelor media, aminteste The Money Channel.
Opera SF a britanicului H.G. Wells, ce relata un atac martian asupra Marii Britanii a inspirat scenariul unui program radio, difuzat in Statele Unite de postul CBS, in data de 30 octombrie 1938, in ajunul Halloween-ului, in regia lui Orson Welles.
In adaptarea americana, realizata de Welles cu o celebra trupa de la Teatrul Mercury din Manhattan, martienii ostili aterizasera in statul New Jersey si se pregateau de un atac asupra New York-ului.
Scenariul a fost atat de realist, presarat cu buletine de stiri si cu efecte sonore speciale, incat ascultatorii au crezut ca lucrurile chiar se intampla astfel.
Intr-o miscare de panica, locuitorii din New Jersey si-au parasit astfel casele pentru a se proteja de gazele toxice folosite de martieni, iar altii au inceput sa sune disperati la politie si la redactiile ziarelor, conform marturiilor din acea perioada.
Potrivit unui studiu al Universitatii Princeton, realizat zece mai tarziu, panica a cuprins atunci, intr-un fel sau altul, aproape un milion de persoane. Reactia oamenilor a fost suficient de puternica insa ca ziarul New York Times sa titreze a doua zi pe prima pagina: "Auditori panicati au luat drept reala o reprezentare teatrala a razboiului".
Orson Welles a anuntat la inceperea emisiunii ca este vorba despre o fictiune, insa, potrivit specialistilor, multi dintre ascultatori nu au auzit acest avertisment sau l-au ignorat. Intr-un fel, programul cristaliza toate temerile si tensiunile americane din preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Totodata insa, aceasta a fost si o lectie despre puterea media. Martienii au mai revenit si in programele altor posturi de radio, din alte tari, iar consecintele au fost, aproape intotdeauna similare. Printre cele mai remarcabile "aterizari" sunt cele din Chile (1944) si Ecuador (1949). In Ecuador s-a ajuns chiar pana acolo incat ascultatorii, intr-o miscare violenta de panica au incendiat sediul postului national de radio, Radio Quito, in incidente pierzandu-si viata sase oameni.
