După o noapte albă, rezultatul este fără echivoc: referendumul nu va fi validat, pentru că nu au votat 50% plus unu dintre alegătorii înscrişi pe liste. Mecanismul de fraudare pus la cale de USL nu a putut produce suficiente voturi furate ca să compenseze absenţa de la vot a majorităţii susţinătorilor preşedintelui Traian Băsescu. În ciuda faptului că aproape un milion din cei ce nu au fost de acord cu demiterea preşedintelui au ţinut totuşi să voteze, boicotul iniţiat de forţele de dreapta şi acceptat într-un târziu de către preşedinte a funcţionat.
Câteva observaţii după o zi şi o noapte nebune:
Aşa cum arătau la primele ore ale dimineţii de luni, cifrele finale de la Biroul Electoral Central vor confirma o participare la vot în jur de 46%. Cum se justifică, atunci, cifra de 52% avansată duminică noaptea de liderii USL? Foarte simplu. La atât estimau locotenenţii lui Ponta şi Antonescu că vor reuşi să ajungă, luând în calcul sutele de mii de voturi băgate în urne după lăsarea întunericului.
Acesta ar fi fost nivelul participării dacă asaltul final asupra urnelor ar fi reuşit. El a fost declanşat după ora 21.00, când până şi în secţiile de vot din buricul Capitalei s-a plecat cu urnele mobile pe străzi. De altfel, operaţiunea stângii a fost atât de străvezie încât Dan Şova, pupila lui Viorel Hrebenciuc, nu s-a sfiit să declare la miezul nopţii că şi calculele lor arată o prezenţă sub 50%, dar că ea nu include voturile pe liste suplimentare sau cele cu urna mobilă.
Având în vedere că atât votul pe liste suplimentare cât şi cel cu urna mobilă au fost şi ele prinse pe parcursul zilei în raportările către Biroul Electoral Central, singura variantă care ar fi justicat speranţele lui Şova era că au existat câteva sute de mii de voturi exprimate prin cele două metode după 22.00, în ora de după ultima raportare către BEC. Şi ce explicaţie onestă ar fi putut avea sute de mii de voturi puse în urnele mobile şi pe listele suplimentare în toiul nopţii? Nici una!
90% din ce s-a votat atunci a fost hoţie pe faţă. Furt calificat. Şi care ar fi reuşit, în final, să influenţeze determinant cifrele prezenţei la vot şi să ducă la validarea referendumului dacă diferenţa nu ar fi fost atât de mare. Dacă atât de mulţi oponenţi ai suspendării nu ar fi ascultat îndemnul la boicot şi nu ar fi stat acasă. Dacă Transilvania şi în special maghiarii nu şi-ar fi exercitat atât de disciplinat dreptul de a sancţiona un demers al Parlamentului care nu a respectat Constituţia.
Chiar dacă există un procent obţinut prin fraudă, numărul celor ce au votat pentru suspendare, peste 7 milioane, nu este deloc de neglijat şi nu ar trebui să-l liniştească pe Traian Băsescu sau pe susţinătorii săi. Dar în egală măsură ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru USL. Pentru că este un indiciu că, după rezultatul zdrobitor obţinut la alegerile locale, demiterea preşedintelui marchează începutul declinului. Un trend care i-ar putea coborî la alegerile parlamentare sub 50%, caz în care desemnarea viitorului premier tot în mâna lui Traian Băsescu va fi.
De cealaltă parte a baricadei, cei ce câştigă cel mai mult de pe urma eşecului USL sunt formaţiunile şi oamenii care l-au susţinut pe preşedinte. PDL – Vasile Blaga şi Monica Macovei, în special, dar şi noile forţe de dreapta apărute anul acesta – Iniţiativa Civică de Centru Dreapta – Mihai Răzvan Ungureanu şi Noua Republică – Mihail Neamţu. Împreună cu PDL, ele ar putea lua exact procentele pe care Traian Băsescu a reuşit să le mobilizeze de partea sa pentru a evita suspendarea – 25-30%, o cifră dublă faţă de rezultatul dezastruos obţinut de PDL la locale, care readuce dreapta în arenă.
Până atunci, însă, până la calculele pentru parlamentare, urmează un nou ciclu al crizei politice, ce va fi alimentat de frustrarea USL că a ratat scopul său principal – înlăturarea lui Traian Băsescu şi acapararea puterii absolute. După cum scriam şi în editorialul de vineri, invalidarea referendumului nu rezolvă criza politică de moment. Din contră, o va amplifica. Vor urma zile tensionate, cu proteste de stradă, foarte probabil, şi mai ales cu noi încercări disperate ale stângii de a găsi o altă cale pentru a forţa debarcarea lui Traian Băsescu. Indiferent cât de mult ne va costa instabilitatea politică şi economică pe care o vor genera acţiunile lor.
Totul depinde în perioada următoare de ce se va întâmpla în interiorul PSD şi PNL. Îşi va ţine Crin Antonescu promisiunea şi se va retrage din politică după reîntoarcerea lui Băsescu la Cotroceni, după cum a anunţat? Cel mai probabil, nu. Dar asta nu îi va împiedica pe unii lideri din PNL să îi ceară socoteală pentru faptul că, alături de Dan Voiculescu, a fost principalul promotor al suspendării. Dar şi pentru că disperarea sa de a se instala la Cotroceni cât mai repede este cea care a generat suita de abuzuri legislative ce au subminat statul de drept şi au adus România în pragul anarhiei.
Situaţia nu se anunţă mai puţin tensionată nici în PSD. Chiar dacă la suprafaţă pare că a existat consens în privinţa suspendării preşedintelui, în realitate lucrurile nu au stat aşa. Au existat câţiva lideri care i-au reproşat încă de la început lui Ponta că îmbarcă tot partidul într-o aventură doar pentru a-şi salva scaunul de premier, zgâlţâit tot mai puternic de acuzaţiile de plagiat. Şi chiar dacă nu s-au jenat să voteze în Parlament cum le-a cântat Ponta, asta nu va conta prea mult în discuţiile dure care vor urma şi care vor decide cine plăteşte pentru întărirea lui Traian Băsescu şi a dreptei.
Evident, în ciuda acestor frământări, nu este deloc improbabil ca USL să reziste acestui prim eşec major şi să mărşăluiască înainte cu argumentul că este irelevant că nu au reuşit să-l demită pe Traian Băsescu deoarece oricum el este mort din punct de vedere politic – după cum spunea, cu puţin timp în urmă, Victor Ponta.
Dincolo, însă, de jocul politic, un lucru este obliogatoriu înainte de a merge mai departe. Trebuie să se facă lumină în suspiciunile de fraudă care au dominat procesul de votare în Mehedinţi, Teleorman, Olt, Vrancea şi Constanţa. Faptul că lui Dragnea, Mazăre, Oprişan, Fenechiu şi celorlaţi baroni locali nu le-a mers de această dată nu înseamnă că influenţa lor în politică şi în societate este mai puţin nocivă. Iar instituţiile statului, mai ales justiţia, trebuie să se folosească de acest moment de respiro, creat de eşecul suspendării şi să se asigure că rezultatul alegerilor parlamentare din toamnă nu se va tranşa tot în crucea nopţii, cu urnele mobile şi listele suplimentare.
