Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPIY) l-a condamnat pe Radovan Karadzici pentru masacrul de la Srebreniţa.
„Radovan Karadzici, Curtea vă condamnă la 40 ani de închisoare“, a anunţat judecătorul OGon Kwon. Fostul şef politic al sârbilor din Bosnia, Radovan Karadzici, a fost judecat de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPIY) pentru genocidul din Srebreniţa şi asediul oraşului Sarajevo în timpul războiului din Bosnia. Pronunţarea verdictului este un deznodământ pe care Sarajevo îl aşteaptă de 20 de ani şi care riscă să accentueze diviziunile între guvernul central şi sârbii din Bosnia-Herţegovina.
În vârstă de 70 ani, Radovan Karadzici a fost inculpat de TPIY pentru 11 capete de acuzare de genocid, crime contra umanităţii şi crime de război comise în timpul războiului din Bosnia, care a făcut peste 100.000 morţi şi 2,2 milioane de refugiaţi între 1992 şi 1995. „Au avut loc procese foarte importante în acest tribunal, judecări foarte importante, de asemenea, dar cel contra lui Karadzici va fi, fără îndoială, unul dintre cele mai importante din istoria TPIY“, declara procurorul belgian Serge Brammertz, în 2008. După moartea, în 2006, în celulă a fostului preşedinte sârb Slobodan Miloşevici, Radovan Karadzici a rămas oficial cel mai înalt responsabil judecat pentru atrocităţile comise în acest război. Acesta era preşedintele republicii unilateral proclamate de sârbi în Bosnia, Republica Srpska. Potrivit acuzării, Karadzici, psihiatru-poet devenit un „senior al războiului“, voia divizarea țării şi „alungarea pentru totdeauna a musulmanilor şi croaţilor din teritoriile revendicate de sârbii din Bosnia“.
Epurare etnică
Pentru procuror, verdictul contra lui Karadzici este „unul dintre cele mai importante din istoria TPIY, nu numai din cauza numărului de victime, dar şi pentru că pune în lumină „responsabilitatea oamenilor politici în suferinţa poporului lor“. Radovan Karadzici este în special acuzat de genocid pentru masacrarea a aproape 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani la Srebreniţa în iulie 1995, cel mai grav act comis în Europa după al doilea război mondial. Acuzaţia subliniază că acest masacru s-a înscris în cadrul „epurării etnice“ planificate de Radovan Karadzici cu generalul Ratko Mladici şi Slobodan Miloşevici după dezmembrarea Iugoslaviei. El este acuzat de genocid în mai multe municipalităţi din Bosnia, dar, de asemenea, trebuie să răspundă pentru persecuţii, crime, violuri, tratament inuman sau transferuri forţate. Acuzarea i-a imputat şi responsabilitatea asediului oraşului Sarajevo, care a durat 44 de luni şi în timpul căruia au fost ucise 10.000 de persoane, ca şi responsabilitatea pentru lagărele de detenţie în „condiţii de viaţă inumane“.
Altădată fugarul cel mai căutat pe continent, Radovan Karadzici a scăpat de justiţia internaţională timp de 13 ani, ascunzându-se sub identitatea unui specialist în medicină alternativă, arborând o barbă albă stufoasă. A fost arestat într-un autobuz, la Belgrad, în iulie 2008 şi apoi transferat la Haga. Cu peste 47.500 pagini de transcrieri şi 115.000 pagini de elemente de dovezi, procesul s-a terminat în octombrie 2014, după 497 de zile de audienţe şi 586 de martori. În pledoaria finală, cel care s-a apărat singur a afirmat că este „un om al păcii“.
8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani au fost uciși la Srebreniţa, în iulie 1995, aceasta fiind cea mai gravă crimă comisă în Europa după al doilea război mondial.
Există percepţia unei anume ierarhii a crimelor şi genocidul este cea mai gravă. Karadzici, „unul din oamenii cei mai răi din lume“, şi-a auzit sentinţa în celula sa din Haga.
