SUA și Israelul au ajuns la un acord de asistenţă record, pentru anii 2019-2028, care a fost semnat formal ieri.
După luni de negocieri în culise între SUA și Israel, Departamentul de Stat american a anunţat acest nou acord-cadru sau „protocol de acord“ și a precizat că reprezintă cel mai important angajament de asistenţă militară bilaterală în istoria Statelor Unite. Deși cele două părţi nu au divulgat suma exactă, surse apropiate de dosar au menţionat că este vorba de un total de 3,8 miliarde dolari pe an, faţă de 3,1 miliarde pe care SUA le dă Israelului anual în cadrul precedentului acord.
Actualul acord expiră în 2018 și guvernul premierului israelian, Benjamin Netanyahu, cerea o creștere considerabilă a ajutorului american, presa israeliană mergând până la a cita cifra de 5 miliarde dolari în fiecare an timp de un deceniu, în locul celor 3 miliarde actuale. Netanyahu a declarat public că ajutorul american trebuie să crească ţinând cont de intrarea în vigoare în ianuarie a acordului internaţional asupra dosarului nuclear iranian.
Acest text, care va garanta natura pașnică a programului nuclear iranian, implică ridicarea sancţiunilor internaţionale impuse Republicii islamice și ca urmare injectarea de zeci de miliarde de dolari în economia iraniană, ceea ce pentru Netanyahu este sinonim cu o ameninţare crescută pentru Israel. Documentul nu va fi semnat de Obama și Netanyahu, aflaţi în relaţii tensionate, ci de doi din principalii lor colaboratori, conform modului în care cele două guverne au semnat acorduri precedente de acest tip.
Concesii
Potrivit noului acord, scrie The Times of Israel, capacitatea Israelului de a trece o parte din fonduri asupra produselor militare israeliene va fi eliminată progresiv, eventual totalitatea fondurilor fiind consacrată industriei militare americane. Preferinţa Israelului de a cheltui o parte din fonduri în plan intern a reprezentat un obstacol major în negocierea acordului. De asemenea, noul acord elimină și capacitatea Israelului de a cheltui o parte a banilor pentru carburantul necesar armatei sale. O altă concesie aparentă, Israelul a acceptat să nu mai ceară Congresului mai multe fonduri decât cele incluse în document. Acordul este rodul a mai multor luni de negocieri, implicând un calcul delicat al israelienilor asupra oportunităţii încheierii unui astfel de protocol cu președintele SUA, care își încheie în curând mandatul.
Dar Administraţia Obama a dorit încheierea acestuia înaintea plecării președintelui Obama din Biroul Oval pentru a îmbogăţi moștenirea Obama, dar să și elimine criticile că administraţia acestuia era insuficient de favorabilă Israelului. Relaţiile Obama-Netanyahu au fost celebre din punct de vedere al tensiunii reciproce și legăturile dintre cele două ţări s-au degradat puternic când puterea americană și alte patru mondiale au încheiat un acord nuclear cu Iranul. Israelul consideră că un Iran nuclear reprezintă o ameninţare existenţială și a respins categoric afirmaţia lui Obama că acordul va face Israelul mai sigur, limitând programul nuclear al Teheranului.
Promisiune
Hillary Clinton, candidata democrată la alegerile prezidenţiale americane, a promis că va conlucra cu premierul israelian Netanyahu pentru prezervarea „avantajului militar“ strategic al statului evreu. Pentru televiziunea israeliană, Clinton a precizat: „Foarte rapid după învestitura mea, îl voi invita pe premierul israelian la Washington pentru reuniuni și voi trimite în Israel șefii mei de Stat Major și experţii în materie de informaţii secrete pentru întâlniri cu omologii lor“.
Noul acord americano-israelian cuprinde pentru prima oară finanţarea separată a programelor de apărare antirachetă. Congresul va aproba oficial finanţarea în fiecare an.
