O specializare aflată la granița științei cu arta, estetica dentară este din ce în ce mai căutată în România, țară care s-a impus în ultimul deceniu drept cea mai populară destinație europeană pentru turismul stomatologic, pe fondul unei creșteri spectaculoase și continue a numărului clinicilor private și a pieței de echipament medical.
Într-un interviu pentru RL, dr. Ruxandra Cîlțea Gardef, medic cu expertiză în implantologie şi estetică dentară, spune că imperfecțiunile și culorile naturale sunt din ce în ce mai solicitate în cabinetele de specialitate, chiar dacă, până acum, trendul impulsionat de industria cinematografică americană a fost zâmbetul perfect, alb strălucitor și cu o simetrie impecabilă.
RL: În era digitală şi a reţelelor de socializare, mulţi dintre noi caută să arate cât mai bine în poze, iar zâmbetul este cartea de vizită. Cât de mult ne ajută acest aspect din punctul de vedere al specialistului?
Dr. Ruxandra Gardef: Zâmbetul este la vedere şi tocmai de aceea devine o foarte clară carte de vizită, fiind, mai nou, chiar un fel de accesoriu în măsură să sugereze stabilitatea financiară, standing şi stiluri de viaţă „smart“. Stomatologia, inclusiv cea estetică, a devenit în ultimele decade o industrie, în special în lumea vestică, şi asta are mai multe explicaţii, pornind de la cea mai simplă dintre ele, cu privire la care au căzut de acord şi antropologii, şi experţii în psihologia evoluţionistă, anume că un zâmbet înseamnă acelaşi lucru, indiferent de cultură, de eră sau de felul în care este intermediată comunicarea.
Înainte vreme era un stigmat să porţi aparat dentar, mai ales în cazul adolescenţilor. Cum au evoluat lucrurile şi percepţia generală în această privinţă?
Aparatul dentar este o invenţie minunată, folositoare şi, dacă tratamentul este corect aplicat, este complet inofensiv, fără niciun fel de efecte colaterale. Este un tratament potrivit pentru orice vârstă, adică nu poţi să-i spui unui om „dacă erai mai tânăr, mergea mai bine“. Pur şi simplu este eficient oricând. De unde şi popularitatea lui crescândă. Are cel mai simplu principiu de funcţionare imaginabil, anume faptul că orice forţă aplicată pe dinţi pur şi simplu are efect. Descoperirea aceasta, aşa cum se spune, e veche de când lumea, pentru că dispozitive rudimentare de îndreptat dinţii au fost găsite încă din antichitate. Citeam zilele trecute, într-un articol publicat de Asociaţia Americană de Ortodonţie, că arheologii au găsit şi în siturile greceşti, dar şi la mumiile egiptene diverse dispozitive menite să corecteze dantura. Dincolo de insolitul acestor descoperiri, aparatele dentare se folosesc de 200 de ani, iar în ultimii 50 de ani chiar la nivel de masă. Probabil că, din zona dispozitivelor şi instrumentarului stomatologic, aparatul dentar are cea mai spectaculoasă evoluţie: este vorba de un dispozitiv medical care s-a transformat în accesoriu. Nu a avut aceeaşi şansă freza dentară, care produce în continuare atât teamă, cât şi… bancuri. Acest tip de tratament este, de asemenea, unul purtător de mesaj, deoarece, fiind unul de lungă durată, sugerează implicarea şi responsabilitatea. Iar faptul că nu este ieftin demonstrează un anumit standard financiar. Şi da, cariera contemporană a aparatului dentar contrastează destul de serios cu ceea ce ştim că se întâmpla cu vreo 10-15 ani în urmă în România, la copii mai ales, cu glumele referitoare la sârmele de prin gură, prilej de răutăţi şi de înţepături între colegi. Lucrurile s-au schimbat radical, inclusiv la noi. Iar în afară e deja nebunie: copiii sunt cei care plâng şi cer aparatul dentar, pe care l-au văzut la colegi, e un fel de modă, ceea ce i-a încurajat pe unii comercianţi să răspundă acestei cereri cu diverse produse, aparate dentare false şi vândute la preţuri mici, pe post de accesorii.
Şi cum am putea evita să ajungem în situaţia de a purta acest tip de aparat? Ce e bine să facem şi cum? Ce tip de alimentaţie „ne strică dinţii“?
Există cazuri în care nu putem evita aparatul şi nici nu trebuie, de vreme ce există această opţiune, care rezolvă în totalitate o poziţionare defectuoasă a dinţilor. Există o multitudine de cauze pentru care dinţii pur şi simplu pot creşte strâmbi. Defecte congenitale, anomalii osoase, cât şi factori externi, care acţionează asupra sistemului încă din fragedă copilărie, cum ar fi suptul degetului, purtarea suzetei până la o vârstă înaintată, biberonul sau alte comportamente vicioase din punct de vedere stomatologic.
Printre cauzele congenitale voi da exemplu situaţia în care un copil moşteneşte de la un părinte un sistem osos de dimensiuni mai mari, iar de la celălalt părinte – dinţi de dimensiuni mici. Sau invers. În cazul acestor diferenţe, apar anomaliile dentare fie cu înghesuire, fie cu spaţiere.
Există şi anomalii de ordin numeric, există cazuri în care lipsesc anumiţi dinţi din seria normală, dar şi cazuri în care aceştia sunt supranumerari. Ortodontul intervine după un plan de tratament foarte atent gândit, astfel încât să obţină un rezultat cât mai bun atât din punct de vedere estetic, cât mai ales funcţional.
În cazul în care avem dinţii corect aliniaţi, atunci ne scapă de aparatul dentar simpla evitare a comportamentelor vicioase. Spuneam că orice forţă aplicată la nivelul cavităţii orale chiar acţionează, inclusiv propria limbă, muşchii, obrajii. Suptul degetului, de pildă, pune presiune pe dinţi, mai mult pe cei superiori, copilul trage realmente de ei şi în timp, în ani, îi mută, apar malformaţii, unele foar-te urâte şi greu de corectat. Desigur, există şi cazuri uşoare, precum este posibil să nu se întâmple nimic. De la caz la caz. Dar tot nu e o idee bună să lăsăm copilul să sugă degetul.
Există o serie întreagă de aşa-numite patologii profesionale, începând cu cizmarii care ţin cuiele în gură şi obţin diverse grade de abraziune patologică sau deplasări nedorite. Persoanele care au muncă de birou şi au obiceiul de a roade creionul pot obţine, în timp, aceleaşi rezultate. Nu mă voi referi deloc la ideea de a sparge nuci în dinţi sau de a deschide sticle de bere, deoarece presupun că în aceste cazuri este extrem de clar ce se poate întâmpla.
Costurile unei astfel de proceduri nu sunt deloc neînsemnate. Câteva sfaturi pentru o utilizare inteligentă a aparatului dentar?
Responsabilitatea pentru o utilizare inteligentă a aparatului dentar o are, în final, medicul. În cazul copiilor, părintele trebuie să verifice ca aparatul să fie purtat în timpul pe care l-a recomandat specialistul ortodont şi să fie strâns sau desfăcut după indicaţiile acestuia. Părintele, o dată pe săptămână sau o dată la două săptămâni, trebuie să acţioneze puţin pe aparat, să-l regleze, singur acasă, cu o cheiţă specială. În cazul aparatului fix, pacientul nu are prea multe de făcut. Trebuie să respecte cu stricteţe igiena, în caz contrar orice concesie făcută la acest capitol ar putea avea consecinţe neplăcute. Cariile apărute instantaneu sunt doar un exemplu din această serie. Alimentaţia este, de asemenea, foarte importantă, în măsura în care anumite alimente dure, crocante sau foarte lipicioase pot strâmba arcurile ce acţionează sau pot dezlipi brecheţii – şi atunci aparatul devine inactiv -, iar până la următorul control tratamentul stagnează.
O altă recomandare este purtarea, fără excepţie, a contenţiei. În orice tratament ortodontic apare fenomenul de recidivă, motiv pentru care există două tipuri de contenţie, una fixă – o sârmuliţă specială care se prinde pe faţa interioară a dinţilor pentru a menţine poziţia obţinută prin tratament.
Contenţia mobilă vine sub forma unei gutiere, asemănătoare (dar nu chiar la fel) celei pe care oamenii o ştiu de la albirea la domiciliu. Aceasta trebuie purtată constant pe parcursul nopţii sau după indicaţia ortodontului. Dacă ignorăm aceste reguli, rezultatul tratamentului se pierde în timp.
"Aparatul dentar este potrivit pentru orice vârstă, adică nu poţi să-i spui unui om «dacă erai mai tânăr, mergea mai bine». Pur şi simplu este eficient oricând. De unde şi popularitatea lui crescândă.“ (Ruxandra Gardef, medic stomatolog)
Experţii estimează că piața serviciilor stomatologice va ajunge la 27,95 miliarde de dolari la nivel global în următorii ani.
CV
Absolventă a Facultății de Medicină Dentară din cadrul Facultății de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ din București, dr. Ruxandra Gardef a obținut competență în chirurgie orală și implantologie, astfel încât să poate diagnostica și trata, în echipe interdisciplinare, orice problemă de medicină dentară. Specializată în estetică dentară, Ruxandra Gardef a urmat cursuri avansate, coordonate de specialiști recunoscuți la nivel mondial, cum ar fi doctorul canadian Eliot Mechanic sau specialistul turc Galip Gurel.
Dr. Ruxandra Gardef: Dantura poate șterge 10 ani de pe un chip, după cum poate să-i și adauge
