Peste 1,75 milioane de români îşi serbează onomastica, aproximativ 1,1 milioane dintre aceştia fiind bărbaţi.
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI), 1.755.846 de oameni îşi sărbătoresc onomastica de Sfinții Constantin şi Elena, dintre care peste 1,1 milioane de bărbaţi şi aproape 608.000 femei. Astfel, peste 111.000 de femei poartă numele de Ileana, alte peste 86.000 de femei se numesc Elena, peste 19.000 – Ilinca şi peste 63.000 – Lenuţa. Alte derivate întâlnite la femei sunt Constanţa (aproape 47.000), Constantina (23.395), Leana (3.297) sau chiar Nuţa (3.784) şi Leni (32).
La bărbaţi, cel mai întâlnit nume este Constantin, 466.578 purtând acest nume, urmat de Costel – 78.476, Costică – 29.206 şi Costin – 21.466. Alte derivate întâlnite sunt Costi (797) sau Costeluş (334).
De asemenea, numeroase biserici, din ţară şi din străinătate, poartă hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Unul dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult din ţară închinate Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena este Catedrala Patriarhală din Bucureşti, ctitorie a voievodului Ţării Româneşti Constantin Şerban Basarab (1654 – 1658), care a fost sfinţită în 1658. În anul 2002, la sărbătoarea hramului catedralei, o delegaţie a Bisericii Ortodoxe din Cipru i-a dăruit patriarhului Teoctist o raclă cu părticele din moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, aduse de la Mănăstirea Kykkos, împreună cu o copie după icoana Maicii Domnului pictată de Sfântul Evanghelist Luca, care se păstrează în mănăstirea cipriotă. În fiecare an, în ziua prăznuirii sfinţilor, racla cu sfintele moaşte este scoasă în procesiune şi aşezată spre închinarea credincioşilor, alături de racla cu moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor.
Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt cunoscuţi drept cei care au dat libertate creştinismului.
