Hepatita C poate fi tratată cu uşurinţă, dar aproximativ 400.000 de persoane mor din cauza acestei maladii a ficatului în fiecare an pe plan mondial din cauza lipsei de medicamente.
Aproximativ 3 milioane dintre cei 71 de milioane de purtători ai virusului hepatitei C (VHC) au primit tratamentul de care aveau nevoie, au subliniat reprezentanţii acestei agenţii pentru sănătate din cadrul ONU la un congres dedicat afecţiunilor hepatice, organizat la Paris.
“Încurajăm cu fermitate şefii de state şi politicienii, factorii de decizie, să includă tratamentul hepatitei C în programele lor de sănătate şi să găsească resursele naţionale necesare pentru a face să avanseze acest dosar de sănătate”, a declarat Gottfried Hirnschall, directorul programului mondial de luptă contra hepatitei din cadrul OMS.
Preţul pentru un tratament variază de la aproximativ 200 de dolari la mai multe mii de dolari pe persoană – excluzând testele de diagnosticare şi salariile şi infrastructurile de sănătate.
Prin tratarea pacienţilor “cât mai rapid posibil… veţi economisi ulterior”, a declarat Gottfreid Hirnschall pentru AFP. Este vorba despre acţiuni necesare pentru a evita evoluţia infecţiei către alte afecţiuni ale ficatului (ciroză, cancer), ce necesită spitalizări şi tratamente costisitoare, precum grefe hepatice.
Deocamdată nu există un vaccin împotriva hepatitei virale C.
Virusul bolii (VHC) este cel mai adesea transmis prin sânge infectat – fie prin seringi contaminate folosite pentru injectarea de droguri legale sau ilegale, fie prin transfuzii de sânge netestat.
Pe plan mondial, doar o persoană din cinci ştie că este infectată. Mulţi dintre aceşti oameni netrataţi dezvoltă apoi cancer hepatic sau ciroză hepatică.
Medicamentele dintr-o nouă categorie, “antivirale cu acţiune directă” (AAD), considerate de Gottfried Hirnschall drept “revoluţionare”, pot să vindece principalele şase tulpini ale VHC, cu o rată de reuşită de peste 90%.
OMS este pe cale să îşi revizuiască liniile directoare pentru tratamentele administrate contra acestui tip de hepatită şi va propune ca orice persoană în vârstă de peste 12 ani să aibă acces la AAD.
În urmă cu doi ani, miniştrii Sănătăţii de pe plan mondial au convenit să elimine hepatita virală de pe lista factorilor care ameninţă sănătatea publică până în anul 2030 – fapt ce înseamnă reducerea cu 90% a numărului de infecţii noi şi cu 65% a numărului de decese provocate de hepatita C.
Doar şase ţări europene – Olanda, Islanda, Georgia, Franţa, Spania şi Elveţia – se află pe o traiectorie care le va permite să atingă acest obiectiv, au anunţat joi participanţii la Congresul Asociaţiei europene pentru studii asupra ficatului (EASL 2018), organizat la Paris.
Potrivit unui studiu publicat în 2017, numărul de infecţii cauzate de virusul hepatitei C în Statele Unite aproape că s-a triplat în ultimii cinci ani, parţial din cauza unei creşteri a fenomenului de partajare a seringilor folosite de persoanele dependente de opioide, informează AFP, citată de AGERPRES.
