Munca de freelancer se extinde în UE. România trebuie să țină pasul

Pe ansamblul Uniunii Europene, 45 la sută din veniturile generate în piața muncii o reprezintă contribuția freelancerilor.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 13.06.2021 - 10:40

Peste 1.200.000 de liber-profesioniști activau în România în anul 2020, cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, arată datele Asociației Freelancerilor din România preluate din Eurostat.

Cei mai mulți asemenea specialiști activau în domeniile IT - 36%, 29% în marketing și servicii creative, 19% în sectorul financiar și 15% în transporturi, potrivit BestJobs. Această platformă estimează o creștere cu 40% a pieței de freelancing în anul 2021, din mai multe motive: 60 la sută dintre angajați declară că sunt interesați să preia proiecte în colaborare pentru a-și crește veniturile iar 21 la sută susțin că sunt tentați să părăsească locul de muncă pentru a avea mai multe job-uri în sistem frelancing, indică un comunicat de presă.

România este listată de către Eurostat printre țările cu cel mai mare procent de freelanceri (14%), similar cu Polonia (14%) și Italia (15%). Grecia conduce clasamentul, cu 21 la sută din totalul forței de muncă.

Prin contrast, cel mai mic procentaj din Europa de persoane care lucrează pe cont propriu este înregistrat în Danemarca și Luxemburg (4%).

În contextul actual însă, în care acest tip de colaborare în piața muncii este din ce în ce mai dezirabil pentru persoanele active, indiferent de vârstă și accesul a devenit tot mai facil nu doar la clienți și afaceri locale, cât și internaționale, ne confruntăm cu o lipsă acută a reglementării acestui domeniu. Nu există, la nivel național, un cadru legal privind organizarea și funcționarea activității freelancerilor, care să fie implementat la nivel social și economic, astfel încât să faciliteze accesul la instrumente de creditare și protecție socială. În plus, freelancerii nu pot beneficia de actele normative generale pentru activități specifice, din cauză că în țara noastră nu sunt reglementate o mare parte din meseriile noi, foarte multe dintre profesiile generate de dezvoltarea internetului și apariția rețelelor nefiind încă prinse în codul CAEN.

“Piața forței de muncă s-a schimbat cu adevărat în ultimii ani - și poate cel mai mult chiar în anul pandemiei, dar și ca urmare a exploziei culturii digitale, de la structuri oarecum uniforme la contexte multiple, chiar hibrid de muncă. Sub tentația incontestabilă a conectivității, în era internetului, oamenii au înclinația să suprime paradigmele trecutului și să făcă trecerea de la un loc de muncă pentru toată viața și scheme colective de muncă, la freelancing - un experiment al independenței. Sunt de mult apuse zilele în care munca pe cont propriu era preponderent privită ca o strategie de supraviețuire pentru cei care nu găsesc alte mijloace de a câștiga un venit”, consideră Anca Rancea, Președintele Asociației Freelancerilor din România.

Comentarii