FORT acuză companiile de shipping din Portul Constanța că au format un sistem de livrare a containerelor „unic în Europa, total lipsit de transparență asupra costurilor, menit să genereze comisioane și venituri de natură ilicită, sistem care pune în pericol chiar și siguranța traficului”.
Reprezentantii FORT au constatat, la nivelul reprezentanților locali ai companiilor de shipping, un comportament de tip oligopol in sensul aplicarii unitare a unor practici abuzive întâlnite doar în România, practici menite să distorsioneze grav activitatea expeditorilor si transportatorilor români.
Companiile de shipping au format un sistem de livrare a containerelor unic în Europa, total lipsit de transparență asupra costurilor, menit să genereze comisioane și venituri de natură ilicita, sistem ce pune în pericol chiar și siguranța traficului.
Unele dintre aceste linii, și-au dezvoltat in România un sistem prin care incaseaza direct costurile cu transportul containerelor la clientul final, obligându-i pe aceștia sa nu poată apela liber la serviciile unui transportator cu care doresc sa colaboreze.
Practic, în portul Constanta, companiile de shipping au dat naștere unei noi afaceri pe care putem să o numim „Afacerea Containerul”.
Cum se desfășoară ea?
– A fost introdusă o așa-numită taxă M/H, care variază intre 50 si 100 euro/container, aceasta fiind percepută de liniile martitime, pentru fiecare container în parte, ca un fel de taxă de utilizare a containerului pentru transportul mărfurilor, de la descărcarea de pe navă și până la clientul final. Modul de aplicare sau contravaloarea acestei taxe nu este publicată transparent pe paginile web ale companiilor de shipping, așa cum nici costurile locale (cu exceptia THC) nu sunt publicate.
– În cazul liniilor unde se poate prelua pe auto propriu in regim M/H (Merchant Haulage), transportatorul a fost obligat să semneze un contract cu agentul liniei maritime astfel incât, după efectuarea livrării importului la client, să pună la dispoziția liniei maritime atât containerul cât și mijlocul de transport pentru redirijare la export, pe costul impus de catre agentul liniei maritime, fără posibilitate de negociere.
– Refuzarea unei redirijări din numeroase motive, respectiv incărcărea peste tonaj (total ilegală), staționarea peste weekend fără acoperire cost sau refuzarea tarifului impus atrag anularea acestui contract descris mai sus și, prin urmare, imposibilitatea de a mai putea prelua containerele în regim M/H.
– Anumite linii transmit comenzile/prețurile cu mult timp după efectuarea transportului, iar casele de expediție sau transportatorii sunt puși în fata situației de a accepta orice tarif sau condiție (rare sunt cazurile in care este primită comanda înainte de efectuarea exportului).
Aceasta este încă o dovadă că în România se poate orice, atât timp cât autoritățile statului sunt preocupate să își umfle conturile, așa cum se întâmplă și în cazul APC – Administrația Porturilor Maritime Constanța, foarte concentrată pe încasarea licențelor, însă total dezinteresată de starea infrastructurii portuare.
Federația Operatorilor Români de Transport l-a informat pe Prim-Ministru și a transmis o sesizare ministrului Transporturilor, în speranța că autoritatea statului o sa intervină urgent, pentru a stopa rapid aceste practici abuzive.
