24.7 C
București
luni, 26 septembrie 2022
AcasăSocialEducațieSalvați Copiii critică Legea învățământului preuniversitar

Salvați Copiii critică Legea învățământului preuniversitar

Prevederile proiectului Legii învățământului preuniversitar (LIP) vor adânci inegalitățile dintre copii, atrage atenția Salvați Copiii România. Organizația va trimite un set de propuneri către Ministerul Educației.

Salvați Copiii România recomandă reintroducerea bursei de studiu și renunțarea la posibilitatea colegiilor naționale de a organiza examene proprii de admitere la liceu, arată organizația, printr-un comunicat de presă remis cotidianului național “România liberă”.

Reprezentanții Salvați Copiii România spun că vor transmite un document complex de propuneri privind proiectul Legii învățământului preuniversitar către Ministerul Educației.

“Săptămâna viitoare vom transmite propunerile noastre către minister. Săptămâna aceasta realizăm consultări cu copiii, pentru că vrem să aflăm și opiniile lor. Nu este normal ca doar cei mari să decidă pentru copii”, ne-a declarat Roxana Paraschiv, coordonator Centrul Salvați Copiii de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului.

Recomandările organizației

Proiectul LIP nu prevede reprezentarea elevilor în procesele decizionale ale unităților școlare ori ale altor structuri specializate, mai semnalează Salvați Copiii România.

Printre recomandările organizației se numără:

•     Renunțarea la posibilitatea colegiilor naționale de a organiza examene proprii de admitere la liceu;

•     Reglementarea materiilor la care se susține examenul de evaluare națională în așa fel încât să fie corelat cu profilul absolventului de gimnaziu și să verifice însușirea de către elevi a unor competențe minime pe care sistemul de educație trebuie să le formeze – includerea unor probe care să evalueze competențele digitale, civice și sociale, precum și de cunoaștere a unei limbi de circulație internațională;

•     Luarea în considerare a notelor din gimnaziu în calculul mediei de admitere la liceu, într-un procent de minimum 20% și/sau a Evaluării Naționale din clasa a VI-a ori a rezultatelor obținute la examene anuale naționale, cu subiect unic, susținute transdisciplinar în timpul celor patru ani de gimnaziu;

•     Introducerea în textul proiectului de lege a dreptului elevilor de a beneficia de un laptop cu conexiune la internet, primit în comodat pe toată durata ciclului de studii;

•     Reglementarea prin LIP a obligației de a exista o cantină în fiecare unitate școlară cu un flux mai mare de 500 de elevi/zi, precum și în unitățile de învățământ cu risc crescut de abandon școlar (3.235 de unități la nivelul lunii decembrie 2021, identificate de Ministerul Educației prin Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație);

•     Precizarea modalităților de derulare în unitățile școlare a programelor de educație pentru sănătate și a componentelor acestora;

•     Includerea unui capitol special de reglementare a colaborării instituționale, în interesul prevenirii abandonului școlar și, violenței, respectiv  al îmbunătățirii calității educației, dintre Ministerul Educației și Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, pe de o parte, și dintre unitățile școlare/direcțiile de învățământ preuniversitar și serviciile publice de asistență socială/direcții generale de protecție a copilului, pe de altă parte;

•     Introducerea în LIP a definiției segregării și a formelor în care aceasta poate fi identificată în activitatea educațională și suplimentarea art. 176 și art. 179 din LIP, care prevăd ipotezele privind aplicarea sancțiunilor pentru personalul didactic și a personalului de conducere, îndrumare și control, cu sancțiunile aplicabile în ipoteza săvârșirii unor acte de segregare;

•     Includerea regimului juridic al drepturilor și îndatoririlor elevului, denumit generic “Statutul elevului”, în LIP, sub formă de capitol distinct;

•     Revenirea la forma introdusă în LEN prin Legea nr. 226/2020, adică gratuitate la transportul organizat sub formă de serviciu public, precum și decont la unitatea de învățământ pentru serviciile de transport care nu sunt servicii publice, cu finanțarea acestor cheltuieli de la bugetul de stat la bugetele locale/unităților de învățământ. Introducerea precizării că alocarea de sume către autoritățile locale nu este una facultativă;

•     Reglementarea explicită prin lege a modului în care se susține examenul de evaluare națională (competențe evaluate, disciplinele la care se susține examen, corelarea cu profilul absolventului de gimnaziu și verificarea competențelor digitale, civice, sociale și lingvistice);

•     Implicarea serviciilor publice de asistență socială/direcțiilor generale de protecție a copilului și în luarea deciziilor de derulare a Programului „Şcoala după şcoală” de către unitățile de învățământ preuniversitar;

•     Menționarea explicită a organizațiilor neguvernamentale ca parteneri în derularea Programului „Şcoala după şcoală”, a Programului ”Învățare remedială” și a altor activități de învățare și pregătire suplimentară;

•     Cele cinci niveluri de sprijin pentru elevii cu cerințe educaționale speciale prevăzute de art. 51 din LIP trebuie validate cu specialiști din domeniul educației incluzive;

•     Reducerea efectivului de elevi într-o clasă la maximum 15-20 de persoane, fără excepții;

•     Desființarea actualelor inspectorate școlare, cosmetizate în proiectul LIP ca fiind direcții județene și înființarea unor noi structuri deconcentrate – ”direcții județene de politici educaționale și evaluări naționale”, cu rol exclusiv în realizarea și îndeplinirea de politici educaționale, precum și organizarea examenelor naționale. Personalul acestora trebuie format din funcționari publici, economiști, juriști, sociologi, psihologi și specialiști în științele educației.

Citește și:

Liviu Pop: Admiterea în colegii, discriminare

Urmărește România Liberă pe TwitterFacebook și Google News!

Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mihail Mușoiu lucrează în presa centrală din anul 2008. Din anul 2018 lucrează la “România liberă”. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Deține un master în Cercetare în Științele Comunicării. Este, de asemenea, profesor pentru învățământul primar și preșcolar.
Cele mai citite

AFACEREA LIDO: Administratorul special numit de Ministerul Turismului și-a depus mandatul

Planurile Ministerului Turismului și Antreprenoriatului de salvare a companiei Lido SA din fața falimentului sunt puse la grea încercare, după ce administratorul special și-a...

Scandal politico – diplomatic cu suspiciuni de spionaj. România interzice intrarea a 14 ziariști de la Russia Today

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, a acuzat România că a refuzat să permită intrarea a 14 cetățeni...

AFACEREA LIDO: Administratorul special numit de Ministerul Turismului și-a depus mandatul

Planurile Ministerului Turismului și Antreprenoriatului de salvare a companiei Lido SA din fața falimentului sunt puse la grea încercare, după ce administratorul special și-a...
Ultima oră
Pe aceeași temă