14.5 C
București
luni, 4 noiembrie 2024
AcasăSocialCum se țipă după o inexistentă independență a procurorilor

Cum se țipă după o inexistentă independență a procurorilor

Doar că temerile, cel puțin până la acest moment, sunt lipsite de temei și pentru că, în conformitate cu legislația din țara noastră, procurorii nu au fost niciodată independenți.

Constituția precizează deja că aceștia se află sub autoritatea ministrului Justiției.

Legile Justiției au devenit în ultima perioadă doar un pretext pentru ca opoziția PNL-USR și unele ong-uri cu aceleași simpatii să organizeze mai multe proteste de stradă. În realitate, luate articol cu articol, modificările votate în Comisia parlamentară condusă de Florin Iordache nu pun piedici procurorilor în a deschide dosare mari, ci doar, cel mult, îi responsabilizează mai mult.

Una din modificările aduse la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară și care a fost contestată prevede posibilitatea procurorului ierarhic superior de a infirma soluțiile dispuse de un procuror de caz în timpul anchetei dacă acestea sunt considerate nelegale sau netemeinice.

Într-un mod fals, în opinia publică a fost indusă ideea că noutatea ar veni din introducerea noţiunii de netemeinicie, în condițiile în care, până acum, soluţiile unui procuror puteau fi infirmate de superiorul ierarhic doar dacă erau conside­rate nelegale.

Din nou, realitatea arată altfel: și până în prezent pro­cu­rorul-șef putea infirma un dosar pe bază de netemei­nicie. Acest lucru este prevăzut în mod expres și concret la articolul 328, ali­neatul 1 din Codul de Procedură Penală aflat acum în vigoare.

Textul acestui articol este următorul:

„Rechizitoriul se limitează la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală şi cuprinde în mod cores­punzător menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), datele privitoare la fapta reţinută în sarcina inculpatului şi încadrarea juridică a acesteia, probele şi mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, menţiunile prevăzute la art. 330 şi 331, dispoziţia de trimitere în judecată, precum şi alte menţiuni necesare pentru soluţionarea cauzei.

Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă Curtea de apel, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Când a fost întocmit de un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, rechizitoriul este verificat de procurorul-şef de secţie, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de către procurorul general al acestui parchet. În cauzele cu arestaţi, verificarea se face de urgenţă şi înainte de expirarea duratei arestării preventive“.

Calitatea umană, esențială

 În limbaj simplu, dacă un procuror-șef ar fi fost de rea credință și ar fi dorit să favorizeze un inculpat cer­cetat, acest șef trebuia doar să aștepte ca procurorul de caz să finalizeze ancheta și să întocmească rechi­zitoriul pentru ca apoi să infirme acel rechizitoriu și să repartizeze dosarul altui procuror în așa fel încât cauza să nu mai ajungă niciodată în fața unui judecător.

Noutatea din modificările votate de Comisia parla­mentară constă doar  în faptul că procurorul-șef nu mai trebuie să aștepte până se finalizează o anchetă și se face un rechizitoriu, ci poate infirma și alte măsuri din timpul urmăririi penale dacă consideră că acestea nu se susțin.

Această modificare poate fi utilă atunci când procurorul-șef descoperă că are subordonați de tipul celebrului procuror „Portocală“, Mircea Negulescu, un șef putând astfel stopa abuzuri ale unui subordonat care „o ia pe arătură“.

Practic, totul ține de calitatea umană și profesională a celor care vor fi promovați ca procurori-șefi și nu de modificările aduse legilor.

O altă modificare care a stârnit controverse este cea prin care a fost eliminat cuvântul „independență“ din articolul care definește activitatea procurorilor.

Textul inițial suna astfel:

„Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii“, iar în varianta nouă a devenit „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei“, forma finală fiind identică cu textul din Constituție.

Doar că acel cuvânt, independent, nu avea niciun efect concret în activititatea cotidiană a procurorilor. „Nu există niciun efect real prin eliminarea acelui cuvânt. Parchetul este organizat ierarhic, nu e aceeași organizare ca la instanțele de judecată. Se practică o voită confuzie între independență și inamovibilitate uitând că doar judecătorii sunt inamovibili“, a explicat pentru „România liberă“ un fost procuror de rang
înalt.

De altfel, și fostul preșe­dinte al Curții Constituțio­nale, Augustin Zegrean, spu­ne că procurori sub autoritatea ministrului Justiției nu înseamnă în subordinea.

„Că scriau în lege, că nu scriau, tot aia e. Nu schimbă nimic. Autoritatea nu înseamnă subordinea. Sub autoritatea nu se interpretează în subordinea, înseamnă că au o autoritate de care trebuie să aparţină, de care să ştie că există. Nu le poate da ordin nimeni la procurori, nu e voie. Doar ei, pe cale ierarhică, pentru că la ei este altfel decât la judecători. N-au schimbat nimic. Aceste modificări mi se par absolut degeaba făcute“, a precizat Augustin Zegrean, într-o declarație dată ziarului Gândul.    

S-a votat Secția specială pentru magistrați din Parchetul General

Comisia condusă de Florin Iordache a adoptat luni, 11 decembrie, un raport favorabil pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

Una dintre cele mai importante modificări la Legea 304/2004 vizează înfiinţarea unei secţii speciale pentru investigarea magistraţilor. Comisia a adoptat o prevedere potrivit căreia secţia se înfiinţează în termen de 6 luni de la modificarea legii. Până atunci, competenţa de investigare a magistraţilor rămâne la DNA. ”După articolul 88 se introduce o nouă secţiune: Secţia de Investigare a unor infracţiuni din justiţie”, se arată într-un prim amendament.

În al doilea articol sunt prezentate competenţele secţiei nou-
înfiinţate: „În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înfiinţează şi funcţionează secţia de investigare a unor infracţiuni din justiţie care are competenţa exclusivă de a efecuta urmărirea penală pentru infracţiunile de corupţie şi a celor asimilate acestora, prevăzute de Codul Penal şi de Legea 78/2000, infracţiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum şi a infracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai CSM, precum şi de procurori şi judecători militari”. De asemenea, comisia specială a înăsprit condiţiile pentru accederea în DNA: a crescut vechimea minimă de la 6 la 8 ani în funcţia de procuror sau judecător, a introdus concursul obligatoriu, iar candidaţii nu trebuie să fi fost niciodată sancţionaţi disciplinar până în acel moment.    

Cele mai citite

FCSB 1-1 U Craiova. Final dramatic cu trei eliminări!

Universitatea Craiova și FCSB au încheiat la egalitate, scor 1-1, într-o confruntare tensionată care s-a încheiat cu campioana terminând meciul în opt oameni. Partida dintre...

Crearea unei autocrații americane: lecții din Ungaria

A fost odată un politician care, după ce a pierdut la limită o alegere în fața unui oponent mai în vârstă și liniștit, a...

Haos la Marele Premiu al Braziliei! Max Verstappen câștigă după ce a plecat de pe locul 17

Max Verstappen a obținut o victorie impresionantă în Marele Premiu al Braziliei, deși a plecat de pe locul 17 după o penalizare de 5...
Ultima oră
Pe aceeași temă