Izvorul a fost deschis joi seară, după ce un sobor de preoţi a sfinţit apa izvorâtă de sub Sfântul Altar, care a fost strânsă de oamenii Parohiei în cinci căzi a o mie de litri fiecare, iar vineri, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Casian Crăciun, a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească de sfinţire a Agheasmei şi de binecuvântare a apelor.
Credincioşii, în cea mai mare parte vârstnici, au aşteptat ore întregi la rând să ia apă sfinţită, tămăduitoare de boli trupeşti şi sufleteşti, convinşi fiind că, la Brăila, se află un izvor cu proprietăţi miraculoase, unic în România.
Pentru a veni în sprijinul credincioşilor, jandarmii brăileni au constituit patrule pedestre în preajma bisericii şi au instalat garduri de protecţie pentru a preveni busculadele şi a asigura protecţia oamenilor aflaţi la rând.
Până pe 14 aprilie, peste 200 de jandarmi brăileni, în cooperare cu colegii lor din cadrul Brigăzii Speciale Constanţa, vor acţiona în municipiu pentru a preveni incidentele ce ar putea tulbura ordinea publică, precum şi “pentru a descuraja faptele antisociale, manifestând o atenţie sporită în preajma lăcaşelor de cult, precum şi în zonele şi arterele intens circulate”, potrivit Jandarmeriei Brăila.
În fiecare an, în prima vineri după Paşte, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii, un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu în lucrarea mântuirii oamenilor. Creştinii ortodocşi vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Agheasma Mică.
Biserica “Buna Vestire”, ridicată pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, este vestită în întreaga lume pentru apa sfinţită din izvorul tămăduitor, situat la 12 metri adâncime, sub Sfântul Altar, motiv pentru care, în fiecare an, de Izvorul Tămăduirii, Brăila devine un centru al creştinismului răsăritean.
Biserica este unică în toată creştinătatea pentru faptul că are trei altare şi trei hramuri, Buna Vestire, Sfântul Gherasim şi Sfântul Ierarh Nicolae, izvorul despre care se crede că are proprietăţi miraculoase ieşind la iveală în timpul săpăturilor efectuate pentru fundaţia sfântului lăcaş.
Piatra de temelie a bisericii a fost pusă pe 8 septembrie 1863, după ce Alexandru Ioan Cuza a aprobat construirea sfântului lăcaş pentru coloniştii greci şi pentru marinarii celor 800 de corăbii greceşti care soseau anual în Portul Brăila.
Edificiul, realizat în stil bizantin, cu puternice influenţe antice greceşti, gotice şi renascentiste, are aproximativ 44 de metri lungime şi 22 metri lăţime, lucrările de construcţie durând nouă ani.
Catapeteasma sfântului lăcaş este realizată în foiţă de aur, candelabrele din cristal de Boemia, temelia din piatră, iar pereţii din cărămidă şi marmură.
Legenda Izvorului Tămăduirii de la Biserica Greacă spune că, demult, pe înserat, un cioban care îşi ducea oile de la păscut spre casă, era supărat şi îngândurat că mama lui orbise şi se ruga la Dumnezeu să-i dea acesteia sănătate. Deodată, în faţă, i-a apărut Maica Domnului şi i-a spus să construiască o mică troiţă lângă stejarul cel mai bătrân din zonă şi să o împodobească cu multe icoane şi în fiecare seară când va trece pe acolo, să aprindă candela şi să se roage pentru ca mama lui să poată vedea. A doua zi, ciobanul s-a apucat de treabă şi, în trei zile, a terminat de construit mica troiţă. A observat, însă, că pe lângă construcţia făcută de el, un firicel de apă a apărut şi s-a apucat să sape un şanţ pentru ca apa să se poată scurge. Pentru că era foarte cald şi îi era sete, omul a băut din apa ce curgea şi, văzând că este rece şi bună la gust, a pus într-o sticlă să-i ducă şi mamei sale acasă să-i dea să bea şi să se spele pe faţă. La numai o săptămână după ce a băut din această apă, mama ciobanului s-a vindecat şi a început să zărească lumina zilei, spune legenda, potrivit AGERPRES.
