n sistemul medical, conform estimărilor autorilor, aproximativ 15.700 de medici români îşi practică în prezent meseria în străinătate. Într-o declaraţie recentă a Societăţii Naţionale de Medicină de Familie se menţiona că deficitul de medici de familie este de aproximativ 600, deci nesemnificativ. Cu ocazia cercetării întreprinse în 2017 printr-un proiect referitor la deficitul de medici pe fiecare judeţ înregistrat de direcţiile judeţene de sănătate publică s-a aflat din răspunsurile par-ţiale (24 din 42 de direcţii au oferit informaţii) că deficitul de medici specialişti era de aproximativ 4.700“, relevă un comunicat al ARPS despre rezultatele studiului „Emigraţia forţei de muncă înalt calificate din România. O analiză a domeniilor cercetare-dezvoltare, medicină şi tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor“, citat de Agerpres.
În ceea ce priveşte cercetarea-dezvoltarea, diaspora ştiinţifică este alcătuită în prezent din aproximativ 15.000 de cercetători români activi în străinătate, pentru care România nu a reuşit să construiască programe eficiente de atragere în ţară, de reintegrare sau de angrenare în parteneriate cu cercetători din ţară, indică ARPS. „În România, în ultimii 20 de ani s-a înregistrat o reducere cu circa 30% a numărului de salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare. De asemenea, numărul studenţilor care au ales în ultimii 10 ani să studieze în străinătate este de aproximativ 300.000, reducându-se semnificativ baza de formare a unor noi generaţii de cercetători şi perspectivele revitalizării sistemului românesc al cercetării-dezvoltării şi inovării“, relevă comunicatul despre rezultatele studiului.
Este mare nevoie de specialiști IT
În ceea ce privește dome-niul IT, în 2014 se estimează că lucrau circa 120.000 de specialiști, iar până în 2020 cererea va ajunge la aproximativ 300.000. Salariul mediu net în domeniu era de 5.811 lei în ianuarie 2017, conform Institutului Naţional de Statistică, faţă de 2.300 de lei salariul mediu net pe economie. „Specialiştii TIC formaţi în România se pare că lucrează mai ales în statele UE precum Marea Britanie, Irlanda, Belgia, dar şi SUA şi Canada“, se arată în comunicat.
Studiul mai relevă existenţa unor diferenţe în tendinţele migratorii înregistrate în cele trei domenii: în timp ce în cercetare-dezvoltare migraţia circulatorie şi mobilitatea sunt mai accentuate datorită reţelelor ştiinţifice, migraţia medicilor tinde să fie permanentă sau pe termen lung, iar în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), datorită specificului activităţii şi dezvoltării accentuate din ultimii ani, se remarcă atât migraţia, cât şi lucrul la distan-ţă pentru angajatori străini.
„Principalul motiv care a determinat decizia de a emigra a specialiştilor din cele trei domenii analizate, aşa cum relevă studiul, nu este venitul prea mic. Cel mai des invocate de specialişti au fost, în această ordine, corupţia, lipsa oportunităţilor de dezvoltare profesională, avansarea în carieră nebazată pe merite profesionale, birocraţia din instituţiile publice, veniturile mici şi lipsa infrastructurii/echipamentelor tehnice“, se mai arată în comunicat.
4.700
este deficitul de medici specialiști în România, potrivit unui studiu realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii (ARPS).
