„Vom crea patru centre de trombectomie mecanică. Funcţionează acum în Târgu Mureş, în Bucureşti şi avem medici pregătiţi şi echipamente în Suceava. (…) Încă unul la Timişoara. Ne-a lipsit resursa umană. Neurologia intervenţională practic nu era definitivată ca şi competenţă în România. Am făcut-o în 2018. Avem 25 de medici pregătiţi în acest moment, avem şi finanţarea necesară pentru dotarea acestor patru centre pe care dorim să le creăm. Lucrurile au început destul de greu, merg bine în acest moment, nu suficient”, a spus Pintea, prezentă la conferinţa „Managementul multidisciplinar al infarctului cerebral. Impact economic şi social”, eveniment organizat de Societatea de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională.
Potrivit acesteia, există probleme în zona de prevenţie terţiară (recuperarea după accidentul vascular cerebral), însă în această lună va fi pus în dezbatere publică un proiect de ordin pe această temă.
„Urmează să operaţionalizăm aceste centre de trombectomie mecanică, dar avem probleme la zona de prevenţie terţiară, adică recuperarea după accidentul vascular cerebral, după infarctul cerebral, zona de recuperare. Dar şi aici avem veşti bune pentru că luna aceasta vom pune în transparenţă un ordin de ministru care să definească neuroreabilitarea – un concept internaţional care în România a fost discutat, dar nu a fost niciodată aplicat”, a spus ministrul.
Sorina Pintea a menţionat că 2020 va fi anul programelor naţionale de sănătate, în care vor fi upgradate programele existente şi vor fi create altele noi.
„Avem o populaţie îmbătrânită, zona de prevenţie nu a funcţionat de ani de zile, nu vorbim de un an, doi, trei. Avem pacienţi care sunt diagnosticaţi târziu, costurile sunt mari, dar nu putem să îi abandonăm. Investim în medicina primară, investim în spitale, în aparatură, pentru că avem nevoie să tratăm pacienţii şi în programe naţionale. (…) Avem în lucru 108 registre de boală, sunt fonduri europene accesate, proiectele sunt în implementare. Se lucrează la ele coroborat cu fonduri norvegiene, fonduri elveţiene, registre de boală, registre cu care putem avea o situaţie clară-predictibilitate pentru a putea finanţa. (…) Am definit anul viitor ca anul programelor naţionale de sănătate, pentru că în sfârşit vom avea o imagine foarte clară asupra nevoilor de finanţare pentru resursa umană şi pentru finanţarea medicaţiei pentru pacienţi”, a explicat ministrul.
