Asociația Producătorilor de Medicamente Generice atrage atenţia că principală cauză a dispariției a peste 2.300 de medicamente este aplicarea în mod uniform a taxei clawback, de 24%, atât medicamentelor scumpe, de câteva mii de euro, cât și celor ieftine, care costă câteva zeci de lei. APMGR atrage atenția că producătorii de medicamente generice nu mai pot susține un consum de care nu sunt responsabili și care crește în special din cauza introducerii necondiționate pe lista de medicamente compensate a medicamentelor inovative, în condiţiile în care, la ora actuală, prețul de referință al medicamentelor generice reprezintă 65% din prețul medicamentului inovativ ieşit de sub patent. „Nu este echitabil pentru noi să finanțăm un consum pe care noi nu îl generăm. Mai important, nu ne putem permite să finanțăm acest consum, ceea ce înseamnă că trebuie să renunțăm la medicamentele ale căror costuri de producție nu mai pot fi acoperite sau să închidem facilități de producție. Și pacienții și economia României vor pierde”, explică Adrian Grecu, președintele Asociaţiei.
Medicamentele sub 25 de lei, scoase de pe piaţă
Printre medicamentele cu risc major de a scădea sub limita profitabilității și de a dispărea de pe piață sunt: Tamoxifenul (tumori de sân), Bleomicina (leucemie, afecțiuni hematologice), Fluorouracil (cancer), Cisplatin (cancer), Flutamida (cancer), Memantine (demență), Gentamicinum (infecții germeni rezistenți intraspitalicești), Theophyllinum (astm), Captopril (hipertensiune, insuficiență cardiacă), Furosemid (insuficiență cardiacă, ciroză hepatică), Ranitidina inj. (afecțiuni gastrointestinale), Indapamida (afecțiuni cardiovasculare).
Producătorii de medicamente estimează că, în condițiile menținerii mecanismului actual, taxa clawback va ajunge la 30% până la sfârșitul anului. Asta ar însemna că, pentru medicamentele sub 25 de lei, impactul taxei în prețul de producător ar ajunge la 42%. „Cred că suntem cu toții de acord că o taxă pe vânzări de 42% nu este sustenabilă pentru nicio companie. Această taxă pe vânzări, combinată cu politica celui mai mic preț dintr-un coș de 12 țări de referință, cu obligația ca prețul medicamentului generic să fie la maximum 65% din prețul medicamentului inovativ al cărui generic este, nu poate să ducă decât la catastrofă pentru pacienți și faliment pentru industrie”, declară Viorica Predună, vicepreședinte APMGR.
Taxa clawback a ajuns deja la 24,13% în primul trimestru al acestui an, față de 19,86% în primul trimestru al anului trecut sau de 15,62%, în primul trimestru al anului 2016. Având în vedere că taxa clawback se aplică la un preț al medicamentului care include adaosurile distribuitorilor și farmaciilor, care devin fixe la un preț al medicamentului mai mare de 300 de lei, impactul pe medicamentele ieftine este considerabil mai mare. De exemplu taxa clawback, la nivelul din trimestrul I, reprezintă 34% din prețul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei și este de abia 24% pentru medicamentele peste 3.000 lei.
Costuri impuse cu forţa de stat
Consumul suplimentar este în întregime finanţat din taxa clawback (24%), în condiţiile în care bugetul pentru medicamente nu a mai fost actualizat din anul 2012. Cum majoritatea medicamentelor noi introduse sunt inovative, producătorii de medicamente generice plătesc pentru o creştere a consumului de care nu sunt responsabili: un miliard de lei pentru 33 de noi molecule introduse pe lista medicamentelor compensate în 2017 şi 40 de milioane de lei pentru 11 noi molecule care aşteaptă aprobarea de punere pe piaţă. Consiliul Concurenţei a propus recent taxarea diferită a medicamentelor generice şi a celor ieşite de sub brevet, faţă de medicamentele inovative, în baza faptului că medicamentele generice sunt cu 35% mai ieftine decât corespondentele lor inovative şi implică un efort bugetar mai mic.
Soluţii de urgenţă
Pentru a salva medicamentele ieftine, Asociația Producătorilor de Medicamente Generice propune introducerea imediată a calculului diferențiat al taxei clawback pentru medicamente, prin diferențierea în funcție de preț: în prima categorie ar trebui incluse medicamentele scumpe, cele pentru care nu există aprobat un preț de referință generic sau biosimilar, sau la care prețul este mai mare decât prețul de referință generic sau biosimilar; iar în cea de-a doua categorie, medicamentele mai ieftine, pentru care există aprobat un preț de referință generic sau biosimilar, iar acesta este mai mic sau cel mult egal cu prețul de referință generic sau biosimilar.
Totodată, o soluţie imediată ar fi aprobarea introducerii de noi medicamente pe lista celor compensate doar cu alocare de finanțare suplimentară sau prin contracte cost-volum sau cost-volum-rezultat (măsura ar îngheța cuantumul taxei clawback prin controlul eficient al consumului, protejând medicamentele ieftine și ar fi și eficientă pentru bugetul de stat întrucât ar acorda discount-uri mai mari prin acest tip de contracte). Cu toate acestea, Ministerul Sănătății nu vrea să renunţe la taxa clawback, însă intenţionează ca din toamnă să facă o corecţie de costuri la medicamentele ieftine, al căror preț nu depășește 15-20 de lei, anunţa recent ministrul de resort, Sorina Pintea.
REGULI
România este singura ţară din UE care penalizează medicamentele generice
Franţa: Sistemul payback NU include medicamente generice sau biosimilare.
Italia: Taxa clawback s-a plătit doar în anul 2013 şi rata acesteia a fost de 3%.
Polonia: Sistemul payback NU s-a aplicat în ultimii 3 ani; buget suficient.
Croația: Payback numai pentru o listă limitată de medicamente scumpe.
Portugalia: Diferenţiere pozitivă pentru medicamentele generice în sectorul retail.
