Studiile atrag atenţia că tot mai mulţi copii din lumea întreagă deţin un telefon mobil cu acces la Internet. La nivelul Uniunii Europene, 80% din copiii cu vârste între 12 şi 13 ani sunt posesorii unui smartphone, între 10 şi 11 ani – 71%, între 8 şi 9 ani – 38%, iar între 6 şi 7 ani – 12%.
În opinia psihologului Lenke Iuhoş, telefonul mobil a devenit un surogat al familiei şi al prietenilor, iar lipsa de interacţiune directă poate avea efecte asupra vocabularului activ, fiind restrânsă astfel capacitatea de comunicare verbală, nonverbală şi paraverbală. „Cu orice oră în plus cu telefonul în mână, sistemul nervos se acomodează perfect la lumea formată, o lume în care, printr-o simplă atingere, deja ei, copiii, schimbă lumea de pe ecran după bunul lor plac. Acestea provoacă în timp lipsa de răbdare, capacitatea de ascultare şi analiză, capacitatea de a ţine cont de reguli, iar capacitatea de concentrare este profund afectată.
În schimb, lumea din telefon care se schimbă din secundă în secundă, îi provoacă stări de impulsivitate, ceea ce îi pot provoca dificultăţi în perioadele de colaborare cu cei din jur. Cu cât copilul se află la vârsta în care trebuie integrat în comunitate, automatismele create de dependenţa de telefonul mobil se vor răsfrânge nu doar la capitolul comunicare şi cooperare, ci mai ales la capitolul de încredere în sine, inteligenţă emoţională, dezvoltare la un nivel inferior vârstei etc.”, explică specialistul în psihologia copilului şi adolescentului.
Efecte adverse
În acelaşi timp, psihologul consideră că sunt cel puţin patru impedimente frecvent întâlnite la copiii dependenţi de telefonul mobil, anume: limitarea creativităţii, apariţia insomniei şi a obezităţii infantile, precum şi distrugerea relaţiei copil-părinte. Gălăgia lumii tastate pe telefon e tentantă, dar este un factor perturbator pentru copil, care îl ţine treaz până la ore târzii. Când sunt pe punctul de a adormi, primesc o notificare pe Facebook, o alta pe WhatsApp, Instagram sau Snapchat, iar sinapsele sunt puse din nou în funcţiune şi apar în timp insomniile cronice. Potrivit observaţiilor empirice, copiii care se joacă în mod regulat pe aplicaţii, au abilităţile motorii mai reduse în ceea ce priveşte fineţea şi exactitatea, nu dobândesc abilităţile de bază pe care le pot experimenta prin alte jocuri tradiţionale, cum ar fi jocul cu plastelina.
„Confortul telefonului provoacă obezitate, mai ales că prin sedentarism creşte dorinţa de a mânca mai des şi haotic, astfel încât organismul se obişnuieşte cu acel regim de viaţă”, explică specialistul, care le recomandă părinţilor să introducă în programul de activităţi al copilului nu doar jocuri consumatoare de timp, ci mai ales consumatoare de energie, precum alergatul, fotbalul, plimbările prin parc sau drumeţiile montane.
Copiii au nevoie de jocuri consumatoare de energie, precum alergatul, fotbalul, plimbările prin parc sau drumeţiile montane.
