Cum ne afectează trecerea la ora de vară. De la nevoia de lumină, la GMT

Trezirea cu o oră mai devreme decât ne-am obişnuit trece fără urmări pentru majoritatea oamenilor, însă pentru persoanele care suferă de anumite pro­bleme de sănătate, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase: oboseală, irascibilitate, scăderea imunităţii, insomnia sau chiar agra­varea simptomelor unor boli. Chiar și performanța la locul de muncă scade pe termen scurt, spun specialiștii. În plus, riscul de infarct creşte cu 10%, mai ales în prima săptămână de după schimbarea orei, după cum atrag atenţia specialiştii britanici într-un studiu publicat în revista „New England Journal of Medicine“. Aceştia recomandă o odihnă corespunzătoare cel puţin în primele zile după schimbarea orei şi ajustarea dozelor de medicamente în cazul bolnavilor cardiaci. Totodată, trecerea la ora de vară amplifică şi numărul cazurilor de suicid în rândul bărbaţilor, potrivit medicilor australieni, care spun că această tendinţă se manifestă timp de peste o lună de zile. De asemenea, schimbarea orei poate aduce stări de oboseală, nervozitate și chiar depresie, care accentuează riscul de suicid.

O posibilă explicaţie a acestor perturbări afective are legătură cu creşterea intensităţii luminoase, declară pentru „România liberă“ medicul psihiatru Dana Sichitiu: „Lumina este factorul care transmite creierului prin intermediul retinei faptul că poate intra în starea de veghe şi determină activarea acestuia. Organismul uman are o ritmicitate de funcţionare cu activitate pe perioada zilei, când este lumină, şi somn pe perioada nopţii, ritmicitate numită ritm circadian, de 24 ore“. „Astfel, pe parcursul nopţii parcurgem o succesiune de 5-6 cicluri de somn profund – non-REM şi superficial REM, succesiune complexă numită arhitectura somnului. Aceasta are o structură foarte complexă, caracterizată prin două tipuri de somn: superficial şi profund, care alternează de mai multe ori pe parcursul unei nopţi. Modificarea orei de trezire perturbă temporar această structură până se produce adaptarea la o nouă oră de culcare“, completează medicul.

„Trecerea la ora de vară urmăreşte optimizarea activităţilor noastre în raport cu perioada de lumină a zilei“ – spun specialiştii, iar efectele în plan biologic sunt multiple. „Această schimbare implică – pentru primele două săptămâni – un efort de adaptare a organismului la trezirea mai devreme cu o oră. Aceasta se traduce în somnolenţă matinală sau diurnă, astenie fizică şi psihică, dificultăţi de concentrare a atenţiei, manifestări care se remit după maximum două săptămâni, perioadă necesară pentru a se produce instalarea somnului cu o oră mai devreme şi astfel revenirea la o durată adecvată de somn“, explică specialistul. Pe lângă modificările somnului, medicii atrag atenţia că ne putem confrunta cu astenie, vertij, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare, cefalee sau modificarea apetitului.

UE impune renunţarea la schimbarea orei

Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se bene­ficieze cât mai mult de lumina naturală a Soarelui și de reducerea folosirii luminii artificiale. Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră, în care menționa că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineață a soarelui. Ideea folosirii orei de vară este atribuită neozeelandezului George Vernon Hudson, entomologul care a susținut că ar avea ne­voie de mai multă lumină pentru a studia insectele și a venit cu această idee în 1895. Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul primului Război Mondial, în 1916, de câteva țări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916, iar doi ani mai târziu această modificare s-a oficializat şi în Statele Unite. China a utilizat experimental ora de vară în perioada ­1986-1991. În schimb, țările ecuatoriale și tropicale nu aplică această oră, de­oarece durata zilei este egală pe tot parcursul anului. În România ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, fiind suspendată în 1943 şi apoi reintrodusă începând cu 1979. Din 1997, ora de vară începe în România în ultima duminică din martie şi se încheie în ultima duminică din octombrie, la fel ca în toate ţările europene.

Unele studii au demonstrat că pe perioada verii sunt mai puţine infracţiuni şi accidente rutiere, iar oamenii consumă mai puţină energie electrică. De asemenea, ţările cu mai multe ore de lumină naturală au locuitori mai fericiţi. Cu toate acestea, efectele negative ale schimbării ritmului biologic i-au determinat pe liderii instituţiilor europene să propună anul trecut renunţarea la acest demers. Din octombrie 2019, în Uniunea Europeană nu se va mai schimba ora în funcție de anotimp şi s-a propus ca, până în aprilie 2019, fiecare stat membru al UE să ­comunice dacă intenționează să aplice în mod permanent ora de vară sau pe cea de iarnă. Țările care vor dori să treacă permanent la ora de iarnă, vor putea face acest lucru pe 27 octombrie 2019. Potrivit statisticilor, în prezent, 84% din europeni vor să se păstreze ora de vară pe tot parcursul anului, însă românii ar dori să rămână la ora de iarnă. 

Soluții de adaptare

  
Exerciţiu fizic zilnic timp de 30 minute şi plimbări în aer liber.

  
O alimentaţie bogată în legume şi fructe, dar şi o hidratare corectă, cu evitarea consumului de cafea sau ceai negru după orele prânzului.

 
Crearea unui climat cât mai relaxant în dormitor, care să favorizeze instalarea somnului.

  
Aerisirea corectă a încăperii, fără lumina ­ecranului de televizor, tabletă, laptop, telefon.

 
Evitarea somnului de după-amiază sau a aţipitului peste zi.

Potrivit studiilor, în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară au loc mai multe accidente rutiere, deoarece această schimbare favorizează apariția oboselii și a lipsei de atenție în cazul multor persoane.

În noaptea de 30 martie, românii îşi vor da ceasurile înainte, ora 03:00 devenind ora 04:00. Diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore.