72 de senatori s-au pronunțat pentru, iar 50 împotrivă.
„Vom scăpa, astfel, de o modificare nocivă pe care fosta guvernare a PSD a introdus-o în Legile Justiției și care le permitea judecătorilor și procurorilor să iasă la pensie la 45 de ani. Această sfidare la adresa românilor, care ar fi creat încă o categorie privilegiată de pensionari într-o țară în care majoritatea oamenilor ies la pensie la 65 de ani, nu a intrat în vigoare, deși fusese adoptată în 2018, fiind doar amânată succesiv. Prin votul senatorilor și adoptarea legii, revenim, astfel, la pensionarea judecătorilor și a procurorilor la 60 de ani și cu o vechime de 25 de ani în magistratură, într-un cadru legislativ clar și predictibil. Se înlătură, astfel, riscul unui mare dezastru,” a declarat senatorul PNL Laura Scântei.
Ea a arătat că această posibilitate de pensionare anticipată, nu doar că încuraja golirea instanțelor, prin pensionarea a 30% dintre magistrați, dar ar fi limitat accesul la justiție al românilor, lungind durata proceselor și a anchetelor penale. „Judecătorii și procurorii rămași în sistem ar fi fost sufocați de un volumul și mai mare de dosare. Și statul, dar mai ales justițiabilii, ar fi fost văduviți de experiența unor magistrați care au atins maturitatea profesională la 40 – 50 ani”, a mai arătat Scântei.
Potrivit senatorului liberal, în cursul anului 2020, au ieșit la pensie 296 de magistrați (167 de judecători și 129 de procurori), iar în primele trei luni ale lui 2021 au depus dosare de pensionare 124 de magistrați (97 de judecători și 27 de procurori). Acest flux se înregistrează în condițiile în care, potrivit datelor furnizate de CSM, sistemul judiciar din România are un deficit de 1.193 de posturi neocupate în întreaga țară (616 judecători și 577 procurori).
Senatul este cameră decizională, iar legea va merge la președinte pentru promulgare.
