Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

PMP în epoca Udrea: izolat și nesemnificativ?

Prin înscăunarea Elenei Udrea în funtea PMP, partidul de suflet al președintelui Traian Băsescu riscă să rămână izolat pe scena politică. Dacă se va încăpățâna să meargă până la final cu un candidat propriu, procentele lui Cristian Diaconescu vor conta, cel mult, în turul doi al alegerilor din toamnă

Share

Andreea Nicolae 0 comentarii

Actualizat: 08.06.2014 - 21:14

Prin înscăunarea Elenei Udrea în funtea PMP, partidul de suflet al președintelui Traian Băsescu riscă să rămână izolat pe scena politică. Dacă se va încăpățâna să meargă până la final cu un candidat propriu, procentele lui Cristian Diaconescu vor conta, cel mult, în turul doi al alegerilor din toamnă

După ce l-a învins la un scor detașat pe contracandidatul său, Daniel Funeriu, Elena Udrea a promis delegaților prezenți la primul congres al formațiunii că PMP va schimba clasa politică și va fi primul partid din România în 2016. Totodată, Udrea a promis că, la alegerile prezidențiale din toamnă, PMP va „conta“. La cum arată, acum, scena politică și la ce mișcări se preconizează (colaborarea PDL-PNL fiind una dintre ele), promisiunile Elenei Udrea nu par a avea, însă, prea multe șanse de materializare.

Critici din afară și din interior

În contextul negocierilor accelerate dintre PNL și PDL pentru o colaborare pe termen lung, inclusiv o fuziune, partidul condus de Elena Udrea rămâne pe propriul culoar. Dincolo de animozitățile dintre membrii eșaloanelor secunde (animozități generate și de faptul că majoritatea membrilor PMP au plecat din PDL), este de notorietate conflictul dintre Vasile Blaga și Elena Udrea. Chiar și după alegerile europarlamentare, când rezultatele obținute i-au obligat pe liderii partidelor de dreapta să se așeze la masa negocierilor, Blaga spunea că nu vede posibilă o colaborare cu Elena Udrea. „Cu domnia sa, personal, nu“, sublinia președintele PDL, adăugând că fostul ministru al Dezvoltării nu a lăsat „loc de bună ziua“. Este de așteptat ca democrat-liberalii să-și mențină poziția în continuare, acum că Udrea este șef cu acte al PMP.

„Am auzit, imediat după alegerile din 25 mai, «unitatea dreptei». Aceasta s-a realizat mai repede decât s-ar fi crezut, prin fuziunea PDL și PNL. Celelalte partide au fost invitate să adere la această construcție, prin aceeași modalitate (fuziune). Răspunsul FC a fost anunțul candidaturii lui MRU la prezidențiale. Răspunsul PMP a fost: a) alegerea unei persoane care nu este agreată de ceilalți parteneri, în detrimentul persoanelor de dialog; b) anunțul candidaturii lui Cristian Diaconescu“, a comentat, după Congresul PMP, pe pagina sa de pe o rețea de socializare, secretarul executiv al PDL, Radu Carp.

Dacă înspre PDL drumul pare să fie închis, cel spre Forța Civică este și el blocat, în condițiile în care nici relația Elenei Udrea cu Mihai Răzvan Ungureanu nu poate fi catalogată drept bună. Să ne amintim, de pildă, că PMP a propus Forței Civice fuziunea prin absorbție, lucru refuzat de fostul premier. De asemenea, Ungureanu spunea, la un moment dat, că are „o ambiție personală“: să fie președintele pe care îl va vota Elena Udrea și pe care îl va respecta.

Cât despre colegii de partid ai fostului ministru al Dezvoltării, nu toată lumea este mulțumită de rezultatele Congresului de sâmbătă. Adrian Papahagi, care s-a retras din cursa pentru șefia PMP și l-a susținut pe Daniel Funeriu, contracandidatul Elenei Udrea, a declarat ieri că intră „în rezerva strategică de cadre a dreptei“ și că, deocamdată, se dedică studiului. „Îmi pierd treptat iluziile și naivitățile: probabil, în cele din urmă, voi deveni om politic“, a mai comentat acesta. La rândul său, europarlamentarul Cristian Preda și-a manifestat regretul că ceilalți patru membri ai grupului reformist – Teodor Baconschi, Adrian Papahagi, Daniel Funeriu și Toader Paleologu – nu ocupă vreo poziție în conducerea partidului. „Ar fi adus un plus de credibilitate publică PMP“, a arătat Preda, pe blogul său.

Diaconescu, prezidențiabilul nevotat

După comunicarea rezultatului votului delegaților, Udrea a enunțat, în calitatea de președinte al partidului, „prima decizie și primul anunț“: Cristian Diaconescu este prezidențiabilul formațiunii. Cu alte cuvinte, față de alte partide (unde s-au organizat alegeri interne sau măcar se dă un vot la congres), PMP nici măcar nu a mimat democrația internă în ceea ce privește desemnarea candidatului în alegerile prezidențiale. Nici măcar nu este cert dacă desemnarea lui Diaconescu a avut sau nu girul președintelui Traian Băsescu, în condițiile în care Udrea a spus că da, iar Diaconescu a subliniat că nu ar fi existat vreo discuție sau vreo consultare cu șeful statului.

Fost ministru de Justiție în Guvernul Adrian Năstase și ministru de Externe în Guvernele Boc I și Mihai Răzvan Ungureanu, Cristian Diaconescu a fost membru al PSD, apoi președinte de onoare al UNPR. A părăsit partidul lui Gabriel Oprea după formarea alianței cu PSD, iar câteva luni mai târziu, în mai 2012, a fost numit consilier prezidențial. A ocupat această funcție până acum aproximativ o lună, când s-a înscris în PMP. La alegerile locale din 2008, Diaconescu a candidat din partea PSD la Primăria Capitalei, dar s-a plasat pe locul al treilea (cu 12,33% din voturi), după Sorin Oprescu și Vasile Blaga.

Congres. Conducerea PMP

Președinte: Elena Udrea.

Vicepreședinți: Ştefan Vlaston, Marin Anton, Nicolae Ivăşchescu, Florian Staicu, Gabriel Berca, Florin Secară, Petru Movilă, Eugen Tomac, Cristian Preda.

Secretar general: Cristian Petrescu.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...