Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Rezultatele negocierilor pe legea electorală: Câți parlamentari va avea România din 2016?

Noua lege a alegerilor legislative va opera doar o reducere parțială a numărului de parlamentari, va asigura doar o reprezentare simbolică a românilor din diaspora și va marca revenirea la votul de listă, în dauna celui uninominal.

Share

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 21.05.2015 - 21:24

Noua lege a alegerilor legislative va opera doar o reducere parțială a numărului de parlamentari, va asigura doar o reprezentare simbolică a românilor din diaspora și va marca revenirea la votul de listă, în dauna celui uninominal.

Liderii partidelor au ajuns la un acord privind noua lege a alegerilor parlamentare. Potrivit înțelegerii, noul Legislativ va fi ales pe liste de partid și va avea în jur de 457 de parlamentari, dar cifra poate suferi modificări, în urma discuțiilor din comisia de cod electoral. Dintre aceștia, doar șase vor reprezentanți ai românilor din Diaspora.

Astfel, în Camera Deputaților vor fi 308 de deputați aleși în țară, patru aleși în diaspora și 17 deputați ai minorităților naționale. Senatul ar urma să aibă în jur de 126 de membri aleși în țară și doi pentru Diaspora. Detaliile reprezentării în Senat urmează să fie definitivate în cadrul comisiei de cod electoral, pornind de la principiul ca fiecare județ să aibă cel puțin doi reprezentanți. Parlamentarii din comisia de cod electoral urmează să stabilească numărul de senatori pe care îl vor avea municipiul București și județele cu populație mai mare. În 2012, în Legislativul de la București au intrat 588 de deputați și senatori, în sepcial din cauza posibilității ca un colegiu să fie reprezentat de mai mulți parlamentari, în urma redistribuirii.

Înțelegerea dintre liderii partidelor parlamentare ridică o serie de semne de întrebare. Astfel, în 2009 în cadrul unui referendum, 88% dintre participanți au optat pentru reducerea numărului de parlamentari la 300. Pe baza acestui referendum, în 2012, Curtea Constituțională (CCR) a respins o lege electorală, tocmai pentru că, potrivit acesteia, numărul de parlamentari depășea 300. La vremea respectivă, judecătorii CCR au explicat că referendumul a avut caracter consultativ, dar că asta însemană doar că rezultatul nu a intrat în vigoare imediat, ca la alte tipuri de referendum, dar Parlamentul nu are dreptul să ignore voința cetățenilor.

Diaspora, subreprezentată

Un alt articol controversat este cel referitor la numărul parlamentarilor din Diaspora, doar șase. Fostul consilier prezidențial al lui Traian Băsescu, Sebastian Lăzăroiu, a atras atenția că românii din străinătate sunt în jur de trei milioane, adică o șesime din totalul electoratului, dar vor primi doar în jur de 1,6% din locuri. Potrivit calculelor făcute de fostul consilier prezidențial, pentru românii din Diaspora ar trebui alocate în jur de 60-70 de locuri. De asemenea, proiectul consarcă revenirea la sistemul de vot pe listă, practicat până în 2008, și renunțarea totală la votul uninominal. Și votul uninominal a făcut obiectului unui referendum, în care, deși nu s-a atins cvorumul de validare, majoritatea participanților s-au pronunțat pentru vot uninominal.

Legea votului prin corespondență va face obiectul unor negocieri viitoare. Social-democrații au propus ca alegătorii care doresc să voteze să se înscrie cu şase luni înainte în registrul electoral. Liberalii au fost de acord cu introducerea unui registru electoral, dar PNL nu a fost de acord ca dreptul de vot să fie limitat de înscrierea în acest registru electoral. Astfel ei au cerut ca un cetăţean care nu s-a înscris în registrul electoral să poată vota chiar dacă nu s-a înscris, înscrierea fiind utilă Guvernului pentru a stabili numărul secţiilor de vot.

Noul calendar

Înțelegerea a fost parafată de liderii politici în urma unor discuții desfășurate în cabinetul președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, la care au participat liderul PSD, Victor Ponta, Liviu Dragnea, co-președinții PNL, Alina Gorghiu și Victor Ponta, liderul UDMR, Kelemen Hunor și cel al PC, Daniel Constantin. Proiectul urmează să fie finalizat săptămâna viitoare în cadrul comisiei de cod electoral, liderii politici stibilind să primească votul final până la sfârșitul sesiunii parlamentare.

Legea votului prin corespondență va face obiectul unor negocieri viitoare. Social-democrații au propus ca  alegătorii care doresc să voteze să se înscrie cu şase luni înainte într-un registrl electoral. Liberalii au fost de acord cu introducerea unui registru electoral, dar nu și cu ideea ca dreptul de vot să fie restrâns de înscrierea în acest registru, care ar urma să fie folosit doar pentru stabilirea numărului secţiilor de vot.

 Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, ieri, cu parlamentarii din  Diaspora, şeful statului reiterând urgența adoptării legislației pentru votul românilor din străinătate, cerându-le să se implice în dialogul cu partidele, pentru găsirea unei soluţii fezabile.

Ponta pierde un nou proces

Curtea de Apel Bucureşti a decis că Guvernul Ponta a încălcat legea pentru că nu a organizat la termen alegerile parlamentare parţiale în colegiile rămase vacante. Decizia nu este definitivă, ea putând fi contestată. Prin minuta de ședință, instanța a stabilit ca „pârâtul să procedeze la stabilirea datei organizării alegerilor parlamentare parţiale”. În prezent, au rămas vacante 17 colegii de parlamentari.

Decizia în ceea ce privește alegerile parțiale pe plan local a fost amânată pentru săptămâna viitoare. Recent,  Curtea de Apel Cluj a decis că Guvernul Ponta trebuie să organizeze alegeri parțiale anticipate pentru șefia Consiliului Județean Cluj, dar nici această decizie nu este definitivă. 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...