Alegeri în PSD: culoar deschis pentru Dragnea

La aproape 11 luni de la pierderea prezidențialelor și la exact trei luni de la demisia lui Victor Ponta din fruntea PSD, social-democrații se vor reuni într-un congres extraordinar pentru alegerea noii echipe de conducere. După cum arată lucrurile în acest moment, Liviu Dragnea nu are contracandidat la șefia PSD și doar dosarul său penal îi dă oarece bătăi de cap.

Share

Andreea Nicolae 0 comentarii

Actualizat: 16.09.2015 - 21:55

La aproape 11 luni de la pierderea prezidențialelor și la exact trei luni de la demisia lui Victor Ponta din fruntea PSD, social-democrații se vor reuni într-un congres extraordinar pentru alegerea noii echipe de conducere. După cum arată lucrurile în acest moment, Liviu Dragnea nu are contracandidat la șefia PSD și doar dosarul său penal îi dă oarece bătăi de cap.

Congresul extraordinar al PSD ar urma să aibă loc pe 11 octombrie, eventual la Sala Palatului, după cum a decis, ieri, Biroul Permanent Național. Pentru îndeplinirea procedurii, organizarea congresului trebuie să fie aprobată și de Comitetul Executiv (CEx), convocat pentru luni, și, apoi, de Consiliul Național. Sunt însă șanse minime ca forurile menționate să răstoarne decizia BPN, în condițiile în care majoritatea filialelor s-au pronunțat deja pentru devansarea congresului extraordinar, care ar fi trebuit să aibă loc (așa cum stabilise, în martie, Consiliul Național) în luna noiembrie. După cum spune liderul interimar al PSD, Liviu Dragnea, calculul ar ține de pregătirile pentru alegerile locale și de evaluarea candidaților, care ar trebui să se finalizeze până în luna decembrie.

Președintele PSD, ales cu două zile înainte

Față de congresul din 2013, când Victor Ponta a fost reales președinte al PSD prin votul delegaților la congres (din postura de unic candidat), acum social-democrații se gândesc să se întoarcă la litera Statutului, care prevede ca șeful partidului să fie „ales sau revocat de către toți membrii de partid“. „Noi avem în Statut că președintele trebuie ales de către toți membrii, ceea ce nu este simplu. Vom respecta această prevedere chiar dacă este foarte greu de realizat. Propunerea mea a fost, și sper să fie aprobată la CEx, ca vineri, pe 9 octombrie, prin sistemul de organizare, să se ­voteze președintele. Vineri noaptea și sâmbătă să centralizăm datele în așa fel încât duminică să avem rezultatul. Congresul o să valideze rezultatul și restul funcțiilor de conducere se vor alege la congres“, a explicat mecanismul Liviu Dragnea.

Ce înseamnă, practic, acest lucru? În primul rând, înseamnă că cel care va deveni președinte al PSD va avea o uriașă legitimitate, putând invoca (după modelul brevetat și des folosit de Victor Ponta) votul a sute de mii de social-democrați. Or, acest fapt i-ar conveni de minune lui Liviu Dragnea, care ar demonstra încă o dată de ce susținere deosebită se bucură în partid.

Momentan, Dragnea joacă pe cartea nehotărârii, spunând că încă se gândește și că va anunța luni, după CEx, dacă va candida sau nu „pentru o funcție în conducerea partidului“. Pentru el, situația stă în felul următor: nu are contracandidat real la șefia PSD, dar are condamnarea în prima instanță la un an de închisoare cu suspendare (pentru fraudarea referendumului din 2012 de demitere a lui Traian Băsescu), iar primul termen al recursului este pe 28 septembrie. Prin urmare, ori candidează și câștigă, dar își asumă riscul ca judecătorii Curții Supreme să dea o decizie nefavorabilă lui (fie ea și peste câteva luni), ori își propulsează omul de încredere la șefia PSD (Valeriu Zgonea, numele cel mai des invocat de social-democrați), Dragnea urmând să tragă sforile din umbră sau să se orienteze spre o funcție de rang secund în partid.

Dacă social-democrații vor merge pe varianta statutară a alegerii președintelui de către toți membrii, pe 11 octombrie rămân să fie tranșate celelalte funcții de conducere: președinte executiv și vicepreședinți.

Criteriile de integritate, uitate prin sertare

Consiliul Național al PSD din 20 martie a adoptat trei rezoluții, printre care cea intitulată „Integritate și responsabilitate politică“. Documentul prevede cinci reguli pentru membrii de partid confruntați cu dosare, reguli menite să demonstreze, chipurile, că PSD nu este un apărător al corupților. Printre acestea, cele care spun că membrii PSD inculpați în dosare de corupție își pierd funcția de membru al Guvernului, iar cei condamnați în prima instanță își pierd, automat, funcția din partid și sunt suspendați din calitatea de membru al PSD. Evident, dacă ne uităm la aceste reguli și la Victor Ponta și Liviu Dragnea, înțelegem mai bine determinarea acestora în a susține, pe toate canalele, că dosarele lor nu sunt unele de corupție.

La momentul respectiv, cuprinși încă de euforia promisiunilor către electorat, atât Ponta, cât și Dragnea susțineau că rezoluția va produce efecte imediat, chiar dacă ar fi fost nevoie, fiind vorba de modificarea Statutului PSD, și de aprobarea congresului. „Pot fi decizii asumate care pot fi puse în practică fără ca Statutul să fie în mod legal şi procedural adoptat. Până la urmă, este vorba de o decizie asumată la nivelul partidului“, explica Dragnea, în luna ianuarie, făcând referire la reformarea PSD.

Între timp, s-au schimbat multe lucruri, începând cu situația juridică a celor doi lideri social-democrați, așa că, de luni bune încoace, nimeni nu mai vorbește de aprobarea criteriilor de integritate de către Congresul PSD.  

Ponta cere „mesaj clar“ pe continuarea guvernării

După vizita la DNA făcută ieri, premierul Victor Ponta a declarat că este de acord cu devansarea Congresului PSD, dar a formulat și o solicitare: „să se dea un mesaj clar dacă se doreşte continuarea guvernării sau dacă PSD decide altfel, să treacă în opoziţie“. „Ca să ştim şi noi, cei de la Guvern, ce facem“, a mai spus șeful Executivului. Ce urmărește Ponta cu obținerea acestui „mesaj clar“? Să poată spune că el nu se agață de scaunul de la Palatul Victoria, ci se sacrifică pentru binele și la cererea poporului pesedist.

Citește totul despre:

Comentarii