Legislație unitară pentru alegeri: Parlamentul ar putea începe dezbaterile pe Codul electoral

România s-ar putea apropia de o legislație unitară în ceea ce privește organizarea alegerilor, momentul fiind unul oportun pentru că următoarele alegeri vor avea loc de abia în 2024.

Share

Ioana Oancea 0 comentarii

Actualizat: 18.01.2021 - 23:29

Mai mulți experți electorali au atras atenția cu privire la necesitatea implementării unui cod electoral unitar în România. În același timp, parlamentarii din coaliția de guvernământ au stabilit ca după începerea sesiunii parlamentare din februarie să constituie o nouă comisie pentru cod electoral și să pornească dezbaterile.

Expertul electoral Ovidiu Voicu a declarat, luni, în cadrul unei dezbateri prilejuite de lansarea Raportului final privind observarea alegerilor parlamentare, că s-a creat deja o platformă civică ce solicită noului Parlament ales adoptarea prin lege a unui Cod electoral unificat, care să includă regulile de organizare și desfășurare a tuturor alegerilor și consultărilor din România.

„Așa cum știm cu toții, în momentul de față, avem un număr mare de legi, care ajunge până la opt, dacă luăm și legile speciale care se referă la partide politice, iar problema pe care ne-o aduce această îngrămădeală legislativă este că pierdem din predictibilitate și ajungem să avem modificări legislative chiar și cu câteva luni sau cu două luni înainte de alegeri prin OUG, nu avem coerență în organizarea alegerilor, regulile nu sunt aceleași de la un scrutin la altul și mă refer aici în primul rând la organizarea alegerilor, organizarea birourilor electorale, a felului cum se votează, votul prin corespondență, dar și o lipsă de profesionalism pentru că aceste schimbări repetate și faptul că nu există o modalitate unică de a organiza alegerile conduce la diluarea capacității celor care se ocupă de procesul electoral,” a declarat Ovidiu Voicu.

Expertul a menționat că, în acest moment, există o oportunitate unică de a adopta un cod electoral, ținând cont de distanța mare până la următoarele alegeri, care ar lăsa timp pentru consultare publică, adoptare, dar și consultarea Comisiei de la Veneția.

Ovidiu Voicu a menționat și cele șapte recomandări pe care le fac experții:

-        Creșterea transparenței în ceea ce privește partidele și campaniile electorale;

-        Mecanismele de atribuire a mandatelor care să crească legitimitatea aleșilor. De exemplu, vot în două tururi pentru primari;

-        Pentru alegerile pe listă, să avem liste deschise;

-        Metode alternative de vot, sigure și eficiente (vot prin corespondență, electronic);

-        Mecanisme de participare și reprezentare echitabilă a cetățenilor români din străinătate;

-        Consolidarea capacității, integrității și transparenței Autorității Electorale Permanente (AEP);

-        Mecanisme electorale eficiente, transparente și corecte în ceea ce privește birourile electorale, aplicațiile folosite, etc.

De altfel, noul președinte al Senatului, Anca Dragu, a menționat, într-un interviu pentru Agerpres, că în luna februarie se va organiza o comisie comună în Senat și Camera Deputaților, care va avea în vedere schimbarea legislației electorale. În cadrul comisiei, se va dezbate și posibilitatea ca Parlamentul să fie format din 300 de aleși.

Prezent la dezbaterea online, deputatul USR PLUS Andrei Lupu a spus că există, la acest moment, la nivelul coaliției de guvernare, un acord în vederea constituirii unei comisii pentru cod electoral care să înceapă redactarea acestui pachet de legi. El și-a exprimat dorința ca înființarea comisiei să se voteze în același timp cu bugetul de stat. „Sperăm să aibă loc acest vot odată cu cel asupra bugetului de stat, la începutul lui februarie. Atunci să și putem începe să lucrăm pentru un cod electoral, să conectăm toate inițiativele electorale existente în acest moment în Parlament. Sunt undeva la zece cele blocate în comisia electorală înființată anul trecut, sunt mai multe care vor veni. Sperăm să le unificăm astfel încât să obținem un document legislativ unic. Sper ca undeva peste două sesiuni parlamentare – adică în ianuarie - februarie 2022, să avem acest document legislativ, să îl putem trimite spre adoptare plenului Parlamentului, astfel încât pe perioada 2022 – 2023 să poată fi redactată legislația secundară, iar în 2024 să fim deja pregătiți pentru aplicare lui”, a spus Lupu.


Ce spune AEP


Reprezentantul AEP la dezbatere, Mircea Preotescu, a menționat câteva dintre dificultățile cu care se confruntă instituția, ținând cont că la acest moment, regulile sunt diferite pentru fiecare tip de scrutin.  

„Efortul pe care noi, ca practicieni, îl depunem pentru organizarea alegerilor este imens atunci când avem de organizat două alegeri care se și suprapun și sunt prevederi legale diferite, la alegerile locale față de parlamentare. Un cod electoral nu ar face decât să ușureze munca tuturor. În toate materialele de instruire pe care le-am făcut, ele se modifică de la un ciclu electoral la altul. De multe ori apar norme în ultimul moment și acestea trebuie transmise către experți uneori, chiar și după efectuarea instruirilor. Din punctul meu de vedere, este o problemă pentru că într-un mod prezinți o instruire, iar apoi vii cu noi norme, precizări.. nu mai e la fel de eficientă instruirea,” a atras atenția Preotescu.

La rândul său, Septimius Pârvu, expert electoral în cadrul Expert Forum (EFOR), a spus că, în lipsa unui Cod Electoral, legislația rămâne fragmentată și complexă, cu un potențial ridical de a crea confuzie. Pârvu a menționat și că legislația primară a fost completată de numeroase hotărâri AEP și BEC, la alegerile locale și parlamentare de anul trecut. O altă problemă a fost aceea că anumite prevederi legale referitoare la formarea birourilor electorale au fost modificate de mai multe ori cu puțin timp înaintea alegerilor, contrar standardelor internaționale.

 

Comentarii