Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Foto: George Călin

Jocuri politice în spatele Guvernului Cîțu

Timp de trei zile consecutive, Comisiile parlamentare îi audiază pe candidații propuși să facă parte din guvernul care ar fi condus de Florin Cîțu.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 05.03.2020 - 10:22

Audierile în Comisii ale viitorilor miniștri au început marți, au continuat miercuri și se vor încheia astăzi, pentru a respecta procedura ca fiecare candidat la postul de membru al Guvernului să primească un aviz, cu rol consultativ, fie el pozitiv sau negativ. Decizia finală asupra echipei propuse de premierul desemnat, Florin Cîțu, se va lua în plenul Parlamentului, în urma unei dezbateri și a unui vot care vor avea loc săptămâna viitoare.

Ieri, Lucian Bode a primit aviz pozitiv pentru postul de ministru al Transporturilor, iar Bogdan Gheorghiu, propus la Ministerul Culturii, a primit aviz negativ. Cu o zi înainte, marți, candidații propuși la Apărare, Agricultură și Mediu primiseră aviz pozitiv, iar candidații pentru Finanțe, Justiție și Lucrări Publice au primit avize negative.

Toată această procedură publică este însă doar o simulare a respectării legii, întrucât votul pro sau contra Guvernului Cîțu, programat marți, se va acorda conform unor negocieri purtate în umbră, între liderii partidelor parlamentare, sub “binecuvântarea” președintelui Iohannis. Atât șeful statului cât și liderul PNL, Ludovic Orban, au anunțat în repetate rânduri că doresc alegeri anticipate, iar ele pot fi organizate dacă Parlamentul respinge de două ori consecutiv un guvern alcătuit de un premier desemnat.

În cazul actual, situația e mult mai complicată. Guvernul Orban a căzut prin moțiune de cenzură, apoi Orban a fost premier desemnat, iar echipa propusă de el, care trebuia votată la 24 februarie, n-a mai fost votată întrucât CCR a stabilit, exact în ziua votului, că desemnarea lui Orban a fost neconstituțională.

Drept urmare, președintele Iohannis a anunțat un nou premier desemnat, în persoana lui Florin Cîțu.

Dacă echipa propusă de acesta va primi vot pozitiv în Parlament, intră în funcțiune Guvernul Cîțu, format din membri PNL, care va lucra până la alegerile legislative din toamnă - cele care, în mod normal, s-ar desfășura în luna noiembrie. Întrucât în următoarele luni PNL se va “eroda la guvernare”, este de presupus că alegerile parlamentare din 2020 ar fi câștigate de PSD, adică s-ar ajunge la varianta pe care PNL și Iohannis vor s-o evite cu orice preț.

Dar cum echipa Cîțu este – cu o singură excepție – similară echipei Orban (cea demisă de PSD prin moțiune de cenzură), și cum peste jumătate dintre membri echipei Cîțu au primit avize negative, este de presupus că echipa Cîțu va fi respinsă prin votul din plenul Parlamentului. Într-o asemenea variantă, președintele Iohannis ar putea considera că s-a îndeplinit condiția de a fi respinse, succesiv, două formule de guvern (prima a lui Orban, a doua a lui Cîțu) și, drept urmare, s-ar putea declanșa procedura alegerilor parlamentare anticipate. Ele ar trebui să aibă loc în termen de 60 de zile (cel târziu în luna mai), iar până atunci guvernarea va fi asigurată tot de echipa Orban I (și în care Florin Cîțu e ministru de Finanțe). Dacă această echipă nu face greșeli fundamentale, s-ar putea ca alegerile anticipate să fie câștigate de PNL. Situația este pe muchie de cuțit, pentru că, potrivit ultimului sondaj de opinie, PSD a început deja să crească în opțiunile electoratului.

Comentarii

loading...