Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, miercuri, Parlamentului, spre reexaminare, proiectul de lege pentru modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, în sensul înlocuirii amenzii aplicate conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate, cu o amendă aplicată persoanei juridice, autorităţii sau instituţiei publice. Şeful statului precizează că, de altfel, atunci când statul este prejudiciat, obligaţia exercitării acţiunii în regres pentru recuperarea fondurilor publice este reglementată de art. 1384 alin. (2) din Codul Civil, potrivit căruia: „Când cel care răspunde pentru fapta altuia este statul, Ministerul Finanţelor Publice se va întoarce în mod obligatoriu, pe cale judiciară, împotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, în măsura în care acesta din urmă este răspunzător, potrivit legii speciale, pentru producerea acelui prejudiciu”.
”La data de 10 februarie 2023, Parlamentul României a transmis Preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 (Pl-x nr. 774/2022). Legea are ca obiect de reglementare modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 în ceea ce priveşte unele aspecte referitoare la executarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţele de judecată în materia contenciosului administrativ Potrivit art. unic pct. 1 din legea supusă reexaminării art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 se modifică în sensul înlocuirii amenzii aplicate conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate, cu o amendă aplicată persoanei juridice, autorităţii sau instituţiei publice. Astfel: „La cererea creditorului, în termenul de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) şi care nu au fost respectate în mod culpabil, instanţa de executare, prin hotărâre dată cu citarea părţilor, aplică persoanei juridice, autorităţii sau instituţiei publice, după caz, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalităţi, în condiţiile art. 906 din Codul de procedură civilă pentru un termen maximum de 3 luni, socotit de la data comunicării încheierii privind stabilirea amenzii”, precizează cererea de reexaminare.
Totodată, la articolul unic pct. 2 din legea supusă reexaminării se modifică art. 26 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, înlocuindu-se posibilitatea conducătorului autorităţii publice de a se îndrepta cu acţiune în regres împotriva celor vinovaţi pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti definitive cu posibilitatea persoanei juridice, autorităţii sau instituţiei publice de a realiza acest lucru. Astfel: „Persoana juridică, autoritatea sau instituţia publică se poate îndrepta cu acţiune împotriva celor vinovaţi de neexecutarea hotărârii, potrivit dreptului comun. În cazul în care cei vinovaţi sunt demnitari sau funcţionari publici, se aplică reglementările speciale”, se arată în document.
”Dispoziţiile art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 se completează cu prevederile art. 906 alin. (2), (3) şi (5) din Codul de procedură civilă, compatibile cu procedura specială reglementată de această lege. Astfel, potrivit art. 906 alin. (5) din Codul de procedură civilă – normă de drept comun cu care dispoziţiile Legii contenciosului administrativ se completează – „penalitatea va putea fi înlăturată ori redusă, pe calea contestaţiei la executare, dacă debitorul execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu şi dovedeşte existenţa unor motive temeinice care au justificat întârzierea executării”. În aceste condiţii, dispoziţiile art. 24 alin. (3) instituie un mijloc de constrângere a autorităţii publice pentru executarea obligaţiilor stabilite în sarcina sa şi o formă de răspundere juridică, drept sancţiune pentru pasivitatea autorităţii publice constrânsă să îşi execute obligaţiile fixate prin hotărârea judecătorească. Aşadar, revine instanţelor de judecată competenţa de a evalua imposibilitatea obiectivă de executare a obligaţiilor”, se afirmă în cerere.
”În condiţiile în care legea supusă reexaminării schimbă concepţia normativă cu privire la persoana susceptibil a fi sancţionată cu amendă – pentru ipoteza în care debitorul, autoritate publică, nu execută de bunăvoie obligaţia stabilită prin hotărârea judecătorească pronunţată de instanţa de contencios administrativ – înlocuind „conducătorul autorităţii publice” cu „persoana juridică, autoritatea sau instituţia publică”, considerăm că se impune reanalizarea dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 554/2004. Apreciem că dispoziţiile menţionate trebuie să prevadă obligaţia exercitării acţiunii în regres, nu doar posibilitatea de a se îndrepta cu acţiune împotriva celor vinovaţi de neexecutarea hotărârii. Utilizarea verbului „se poate”, prevăzut de norma în vigoare, îşi găsea raţiunea atunci când persoana susceptibil a fi sancţionată cu amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere era conducătorul autorităţii publice. Având în vedere că persoana sancţionată devine persoana juridică, autoritatea sau instituţia publică, amenda va fi plătită din fonduri publice. În această situaţie, este necesară instituirea obligativităţii exercitării acţiunii în regres şi, în consecinţă, recuperarea sumelor respective de la persoana sau persoanele vinovate de neexecutarea hotărârii judecătoreşti”, spune preşedintele în cerere.
