10 proiecte de infrastructură îngropate de Guvern în 2015

Banii pierduți de Ministerul Transporturilor în urma rectificării bugetare de săptă­mâna trecută provin, în bună parte, de la proiecte importante de infrastructură precum modernizarea unor drumuri naţionale, lărgirea centurii Bucureşti sau îmbu­nătățirea traficului pe DN1, arată o analiză efectuată de „România liberă“.

Share

Doru Cireasa 0 comentarii

Actualizat: 11.08.2015 - 23:17

Banii pierduți de Ministerul Transporturilor în urma rectificării bugetare de săptă­mâna trecută provin, în bună parte, de la proiecte importante de infrastructură precum modernizarea unor drumuri naţionale, lărgirea centurii Bucureşti sau îmbu­nătățirea traficului pe DN1, arată o analiză efectuată de „România liberă“.

Incompetenţa Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale reprezintă bucuria baronilor locali. Cam aşa se poate descrie ultima rectificare bugetară operată de către Guvernul Ponta, operaţie la care CNADNR a pierdut 1,4 miliarde lei, bani ce au ajuns la dispoziţia Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), condus de Sevil Shhaideh, o apropiată a vicepremierului Liviu Dragnea. Potrivit ordonanţei privind rectificarea bugetară, MDRAP va primi în plus 1,6 miliarde lei pentru cofinanțarea proiectelor europene și 2 miliarde lei pentru Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Este vorba de credite de angajament, ceea ce înseamnă că MDRAP a primit de la Guvern undă verde să angajeze cheltuieli până în limitele menționate pentru anul în curs.

De ce au plecat banii de la CNADNR

Retragerea unei sume importante din bugetul Transporturilor într-o ţară în care lipsesc autostrăzile, iar drumurile naţionale şi căile ferate sunt în mare parte la pământ este în mod evident un eşec, o dovadă a incapacităţii manageriale a autorităţilor de a folosi eficient banii. Spre exemplu, cu miliardul de lei pierdut de transporturi se puteau construi de la zero aproximativ 30 de kilometri de autostradă sau se puteau face reparaţii capitale pe 200 de kilometri de drumuri naţionale.

Narcis Neaga, şeful CNADNR, tinde să minimizeze eşecul afirmând că rectificarea bugetară, la care compania sa pierde bani,  nu duce la blocarea niciunui proiect. “Nu se blochează nici un proiect, nu este blocată nici o licitație din cauza rectificării bugetare”, a declarat Neaga într-un interviu pentru săptămânalul Capital. Şeful CNADNR spune că „banii pierduţi provin din rezilierea a 11 contracte care, dacă ar fi fost continuate, ar fi cauzat  pierderi şi mai mari bugetului de stat“. Chiar dacă firmele nu au muncit, aceste 11 contracte ar fi putut genera alte pierderi Companiei Naționale de Autostrăzi. Aproximativ 85% din finanțarea acelor 11 contracte era din fonduri europene, spune el.

Cât de importante sunt totuşi contractele reziliate?

Românii vor simţi pe pielea lor micşorarea alocării bugetare acordate CNADNR. Asta deoarece proiectele reziliate erau foarte importante. Iată câteva exemple: realizarea unor centuri ocolitoare (la Săcuieni - utilă celor care circulă de la Oradea la Satu Mare; sau la Tecuci – pentru cei care merg spre nord-estul ţării), modernizarea unor drumuri naţionale din zona Transilvaniei sau chiar construirea unei autostrăzi (ieşirea A3 din Bucureşti). Un alt proiect eşuat prevedea amenajarea DN1 astfel încât traficul  în zona Sinaia să se desfăşoare cursiv şi cu mai puţine accidente.  În ceea ce priveşte responsabilitatea nerealizării acestor proiecte, CNADNR şi firmele de construcţii aruncă vina unii pe alţii. Compania de drumuri invocă neseriozitatea constructorilor şi lipsa acestora de mobilizare, în timp ce ultimii acuză lipsa de profesionalism a CNADNR, managementul defectuos a proiectelor şi incapacitatea companiei  de a lua decizii corecte în timp util. Surpinzător însă, chiar ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, pare a se situa de partea celor care critică CNADNR.

„Transportul este sectorul care, din păcate, ne dezamăgeşte în continuare. Pe de o parte, pentru că nu cheltuie banii pe care îi au alocaţi, pentru că ştim foarte bine, de cheltuirea acestor bani pe acest sector se leagă, într-un fel sau altul, dezvoltarea întregii economii. Deci, pe de o parte, nu cheltuie banii, pe de altă parte, mai vin şi solicită bani suplimentari“, a afirmat Teodorovici la un post TV.

Nu este clar dacă banii “disponibilizaţi” provin doar în urma rezilierii unor contracte şi dacă nu cumva au rezultat şi prin retragerea alocaţiilor pentru proiecte curente, întârziate. Pentru a clarifica situaţia, ziarul „România liberă“ a cerut lista proiectelor de la care au fost tăiate alocaţii şi sumele retrase, însă CNADNR nu a prezentat în timp util informaţiile cerute, deşi are în mod evident o astfel de situaţie. “Toate contractele au întârzieri. Să spui că nu au fost folosiţi  banii pentru că s-au reziliat contractele este o prostie, este praf în ochi”, spune tranşant patronul unei firme de consultanţă şi proiectare în domeniul infrastructurii rutiere. Potrivit acestuia, banii puteau fi mutaţi pe alte contracte sau folosiţi la achitarea obligaţiilor restante ale CNADNR faţă de constructori.

„Ei (CNADNR - n.red.) merg pe baza unei abordări destul de, să spunem, lipsite de profesionalism”, mai adaugă ministrul de Finanţe adăugând că firma de stat ar trebui să aibă o evidenţă clară a lucrărilor şi plăţilor din cadrul proiectelor.   

Contracte importante reziliate de CNADNR

  •  Supervizare Autostrada Orăștie – Sibiu, valoare 31,59 milioane lei
  •  Supervizare autostrada  Nădlac-Arad, valoare 20,7 milioane lei
  •  Construire autostrada Bucureşti-Ploieşti km 0 –km 3, valoare estimativă 120 milioane lei
  •  Modernizare DN 76 Beiuş-Oradea, km 133- km 184, valoare  iniţială 161 milioane lei
  •  Modernizare DN 18, Moiseni-Iacobei, km 131-220, valoare iniţială 340 milioane lei
  •  Lărgire la 4 benzi Centura sud Bucureşti,  km 43- km 55, valoare 36 milioane lei
  •  Lărgire la 4 benzi Centura nord Bucureşti, DN2-A2, valoare 190 milioane lei
  •  Construire variante ocolire Săcuieni, Tecuci, valori 32 milioane lei şi, respectiv, 70 milioane lei
  •  Modernizare DN1, zona Sinaia, pentru creşterea siguranţei rutiere, valoare 7 milioane lei.
  •  Reabilitare 10 poduri zona Dobrogea, împrumut BERD.

Citește totul despre:

Comentarii