“În 2016, citind modificarile la legea avocatului, am observat că din varianta trecută de Senat s-a eliminat interdicţia avocaţilor de a fi agenţi acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor secrete. Or, o astfel de incompatibilitate este necesară în primul rând pentru a proteja cu adevărat secretul profesional şi statutul avocaţilor. Ce garanţii efective ale dreptului la apărare are un om dacă avocatul ar putea fi controlat de un serviciu de informaţi? Este, de aceea, rolul dumneavoastra de a cere Parlamentului reglementarea interdicţiei ca un avocat să fie acoperit sau lucrător de-al serviciilor secrete”, a spus magistratul.
Magistratul a subliniat rolul important pe care avocaţii îl au în societate, precizând că trebuie să fie “promotori principali ai statului de drept si ai drepturilor omului”.
“În acest an am aflat că temerile pe care le-am exprimat încă din 2015, legate de influenţa serviciilor de informaţii in justiţie, au fost pe deplin justificate. În fapt, realitatea este chiar mai neagră decât ne-o imaginăm. Toate aceste hotărâri şi protocoale secrete, ce au afectat desfăşurarea procedurilor judiciare şi înfăptuirea actului de justiţie, au fost bombe aşezate la fundamentul statului de drept. Revine fiecăruia dintre noi rolul de a face tot ce ne stă în putinţă pentru a le descoperi, a le face publice şi, astfel, a le dezamorsa. M-a bucurat că în acest moment dificil pentru justiţie, vocea avocaţilor nu a mai rămas tăcută. Felicit Baroul Cluj şi barourile ce i-au urmat poziţia pentru declaraţia tranşanta privind conţinutul protocolului încheiat în 2009 între Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii. Cu o societate tot mai interesată de chestiuni ce privesc justiţia, este imperativ ca vocea avocaţilor să se facă auzită atât cu privire la chestiuni de sistem, cât şi cu privire la încălcari individuale ale drepturilor şi libertăţilor”, a mai spus Gîrbovan.
