Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Codurile administrativ şi de procedură penală, luni, pe ordinea de zi a Senatului

Plenul Senatului va avea pe ordinea de zi a şedinţei de luni cudurile administrativ şi de procedură penală , în ambele cazuri Senatul fiind primă cameră sesizată.

Share

Andrei Tudor Dumitru 0 comentarii

11.06.2018 - 07:44

Senatorii vor avea pe ordinea de zi Codului administrativ. Printre articolele adoptate de forul de specialitate se numără cele referitoare la indemnizaţiile pentru aleşii locali care şi-au încetat mandatul şi posibilitatea edililor şi primarilor generali de a avea calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială.

Prin eliminarea literei f din articolul 262 al Codului administrativ, primarii şi primarii generali nu mai sunt declaraţi incompatibili în exercitarea calităţii de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. Astfel, aceştia pot avea întreprinderi individuale sau de familie, însă, ei nu pot să facă afaceri cu instituţiile publice, inclusiv cu primăriile, potrivit preşedintelui Comisiei speciale pentru elaborarea Codului administrativ, Marcel Ciolacu.

"Nu fac nicio afacere cu statul (...) Nu au cum să facă afaceri cu statul, sunt alte legi care reglementează acest lucru. (..) Sunt sute de cazuri în care primarii care au avut PFA, au accesat fonduri europene, au candidat la primărie şi au fost aleşi primari. După a trebuit să aleagă. Ori înstrăinau PFA-ul (...) sau îşi pierdeau calitatea de primar", a declarat miercuri deputatul PSD, Marcel Ciolacu, după şedinţă, citează Mediafax.

Un alt articol din actul normativ adoptat de comisia de specialitate prevede ca aleşii locali să primească indemnizaţii speciale după ce îşi încheie mandatul, Ministerul Finanţelor urmând să stabilească impacul bugetar. Prin urmare, un primar de comună va primi o indemnizaţie de 800 de lei, în timp ce primarul general al Capitalei va primi o indemnizaţie de 1.400 de lei. Edilii care au avut trei mandate vor primi, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei.

"Impactul urmează să fie făcut de Ministerul Finanţelor. La primarii de comună în jur de 800 de lei înseamnă această indemnizaţie, iar primarul Capitalei de 1.400 de lei pentru un mandat. Sunt vreo 200 de cazuri de primari de comune cu peste trei mandate'', a menţionat preşedintele Comisiei speciale, Marcel Ciolacu.

Printre articolele adoptate cu amendamente se numără art. 250, la care parlamentarii PSD-ALDE au modificat sintagma "indemnizaţie de şedinţă" cu sintagma "indemnizaţie lunară". Astfel, modificată prevede acum că: “Pentru participarea la şedinţele consiliului şi ale comisiilor de specialitate, consilierii locali, respectiv consilierii judeţeni au dreptul la o indemnizaţie lunară". De asemenea, indemnizaţia lunară pentru consilieri locali şi judeţeni care participă la şedinţele ordinare sau extraordinare ale consiliului local şi ale "consiliului judeţean şi ale comisiilor de specialitate este în cuantum de până la 10% din indemnizaţia lunară a primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean" şi nu de 5%, cum este în varianta actuală.

Comisia pentru elaborarea Codului administrativ a dat raport favorabil cu 12 voturi "pentru", nicio abţinere şi o singură împotrivire, cea a deputatei USR, Florina Presadă.

 

Codul de procedură penală

Tot pe ordinea de zi de luni a Senatului ar putea figura şi modificarea Codului de procedură penală, decizia urmând a fi luată de Biroul Permanent al Senatului.

Comisia pentru legile Justiţiei a dat vot favorabil modificărilor Codului de procedură penală. Au fost 15 voturi "pentru" şi 3 voturi "împotrivă".

"Codul de procedură penală vizează transpunerea directivei UE legată de prezumţia de nevinovăţie, cât şi cealată care se referă la confiscarea extinsă. Tot în acest Cod sunt modificările care vizează armonizarea cu deciziile Curţii Constituţionale şi decizia CEDO. De asemenea, aici se pun în concordanţă şi cea mai importantă este cea cu eliminarea Camerei prelimininare pentru a scurta procedura judiciară. Luni intră deja raportul în Senat pentru a fi adoptat şi ca România să nu mai plătească eventuale penalităţi pentru neaplicarea directivei UE cu prezumţia de nevinovăţie. Directivele sunt cuprinse aici. În două săptămâni va ieşi din Parlament", a declarat, pentru Mediafax, deputatul PSD Florin Iordache.

Printre amendamentele adoptate de Comisia pentru legile Justiţiei aduse Codului de procedură penală, se numără cel care prevede că procurorii pot distruge probele unei înregistrări obţinute în mod ilegal.

"Probele obţiunute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal, fiind lovite de nulitate absolută. (...) Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei şi a mijloacelor de probă. Probele şi mijloacele de probă excluse se păstrează sigilate la sediul Parchetului în ce priveşte cauzele aflate în faca de urmărire penală, respectiv al instanţei, în ce priveşte cauzele aflate în curs de judecată", prevede propunerea CSM, asumată de PSD şi ALDE, adoptată în Comisie.

Un alt amendament se referă la faptul că o persoană poate beneficia de reducerea pedeapsei, pentru un denunţ pe care l-a făcut, doar dacă acesta este făcut într-un termen de maximum şase luni de la data la care persoana a luat la cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii.

Forul de specialitate a modificat Codul de procedură penală, adoptând o propunere potrivit căreia o instanţă de apel nu poate desfiinţa decizia, în primă instanţă, de achitare a unui inculpat şi nu poate da o hotărâre de condamnare în apel, fără readministrarea probelor sua fără probe noi. O altă modificare, adoptată de forul de specialitate, şi adusă unei litere din articolul 453 din Codul de procedură penală prevede că: "g) neredactarea şi/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei".

Comentarii

loading...