Premierul Florin Cîțu ar putea avea drepturi depline în privința numirii și revocării președintelui ICR. Foto: INQUAM

Cîțu strânge lațul în jurul ICR

O ordonanță de urgență publicată vineri în Monitorul Oficial forțează mâna coaliției să numească o nouă conducere la Institutului Cultural Român (ICR) în termen de trei luni.

Ioana Oancea 0 comentarii

Actualizat: 25.04.2021 - 22:53

În caz contrar, Institutul ar rămâne fără președinte și deci fără ordonator principal de credite, iar activitatea acestuia ar fi complet blocată.

Pașii pe care Guvernul și liberalii i-au făcut denotă un atac concertat la adresa ICR și dorința de a transforma instituția într-una strict politizată și un loc perfect pentru sinecuriștii de partid. România liberă a scris săptămâna trecută despre proiectul prin care ICR ar trece de sub controlul Senatului în subordinea premierului, cel care ar numi și ar revoca, fără condiții clare, directorul ICR. Definiția politizării practic. 

Citește și: Politizare și sinecuri: Atac la independența Institutului Cultural Român

Zilele trecute, demersurile PNL au continuat. În ședința de miercuri, Guvernul a prelungit mandatele actualei conduceri reprezentată de președintele interimar Mirel Taloș și vicepreședintele Krizbai Bela Dan. „În şedinţa de Guvern de astăzi au fost mai multe proiecte de acte normative, cel mai important este o ordonanţă de urgenţă care prelungeşte mandatul celor de la ICR, expira duminică, dar am prelungit, până la numirea următoarelor persoane, a mandatului”, a afirmat premierul Florin Cîţu, la finalul şedinţei de miercuri a Executivului.

La numai două zile, Guvernul a publicat însă în Monitorul Oficial o nouă ordonanță – nr. 32/ 2021, prin care se arată în mod cert că mandatele conducerii ICR nu pot fi prelungite mai mult de trei luni, forțând astfel mâna partenerilor de guvernare să ia o decizie într-un interval de maximum trei luni. OUG este semnată atât de către premier, cât și de miniștrii Culturii – Bogdan Gheorghiu, și Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

Chiar dacă au făcut parte din grupul de lucru care a discutat proiectul, USR PLUS spune că intenționează să se opună proiectului care politizează ICR. Președintele Comisiei de cultură de la Camera Deputaților, Iulian Bulai, a respins, într-o declarație pentru România liberă, ideea că formațiunea din care face parte va permite politizarea instituției. Săptămâna trecută și copreședintele AUR, Claudiu Târziu, a avut o poziție publică legată de proiectul de lege și a transmis că se opune trecerii ICR din subordinea Senatului în cea a Guvernului, pentru a nu politiza „un domeniu prin excelenţă cultural”. „Se mai pune la cale o schimbare legislativă importantă, se încearcă trecerea ICR din subordinea Senatului în subordinea Guvernului, ceea ce ar politiza un domeniu prin excelenţă cultural şi ar face imposibilă derularea unor proiecte culturale de afirmare a culturii naţionale în străinătate foarte necesare. Noi nu suntem de acord cu această schimbare, ne opunem în mod susţinut, vom vota împotriva acesteia. Dacă ea totuşi se petrece, (n.r. schimbarea legislativă) este în dauna intereselor naţionale”, a declarat Târziu, într-o conferință de presă.


Cea mai proastă soluție


După ce România liberă a scris în detaliu săptămâna trecută despre proiectul care politizează ICR, mai mulți oameni de cultură au criticat demersul. Conferențiarul universitar la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Radu Vancu a susținut că trecerea sub tutela Guvernului este cea mai proastă soluție pentru Institut. „Ei bine, s-a ajuns la cea mai proastă variantă imaginabilă: ICR nu doar că nu se depolitizează, trecând înapoi sub Președinție. Dar se duce în cea mai politizată zonă imaginabilă – trecând direct la Guvern. Ba mai mult, conducerea actuală a ICR (foarte slabă, inutil de spus) rămâne pe post sine die. Repet: e cea mai proastă soluție cu putință. E distrugerea definitivă a ICR. Nu înțeleg de ce s-a ajuns aici. Și nu înțeleg de ce nu se poate pur și simplu reface ceea ce am văzut cu toții că a funcționat: un ICR sub Președinție, protejat pe cât posibil mai mult de presiuni politice, lăsat să își facă treaba în liniște. Sunt deopotrivă dezgustat & furios. Dar asta contează mai puțin. Sper că, în al 13-lea ceas, cineva se va trezi – și nu va lăsa se întâmple oroarea asta”, a scris Radu Vancu. 

 

Preluarea Institutului

 

După lungul șir de atacuri dat de liberali instituțiilor din țară dezvăluit de presă, încă unul în plus dat ICR-ului nici nu mai este de mirare. În cărți pentru a prelua șefia instituției s-ar afla un personaj controversat, dar cu un spate puternic: Andrei Novac, actualul director al Centrului Cărții din cadrul ICR.

Novac ocupă această funcție de conducere, deși în anul 2016 a picat concursul organizat de ICR pentru ocuparea unui post de expert gradul I în cadrul aceluiași departament, cu media 88,50. El a devenit șef în anul 2018, după ce fosta președintă a ICR numită de PSD, Liliana Țuroiu, l-a numit prin detașare în acest post, venind pe filiera Bibliotecii Naționale.

Contactat telefonic, Novac spune însă că povestea concursului de la ICR este mai complicată, că rezultatul a fost contestat și că posibila sa numire este momentan la nivel de zvon. „Vă rog să nu scrieți până nu aveți informații oficiale. Am luat 8.90 sau 9, nu-mi aduc aminte. Dar eu vă spun că situația a stat altfel. (...) Sunt niște lucruri pe care le putem discuta special. Nu e nimic senzațional. Adică e ceva senzațional dacă dumneavoastră scrieți că am căzut un concurs pe care eu zic că l-aș fi promovat dacă s-a fi ținut cont de toate actele care se aflau la dosar,” a declarat Novac. El a completat că discuțiile legate de acel concurs sunt „interesante” și că există și documente în cadru Institutului cu privire la acesta. 

„Totuși, discutați cu un lector universitar, cu un membru al Institului Cultural, cu un om care este nominalizat cu cărțile lui la premiile Academiei. Nu discutați cu cineva care nu are legătură cu acest domeniu. (...) Există o activitate managerială care mă recomandă în a-mi fi respectat toate criteriile de a conduce această Direcție”, a completat directorul Centrului Cărții din ICR, care este și lector universitar în cadrul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti.

Un război în interiorul ICR


Pe de altă parte, împotriva lui Novac există mai multe plângeri pentru „comportament deosebit de agresiv (limbaj și manieră de comunicare)” făcute de angajații ICR către actuala conducere – la biroul președintelui interimar Mirel Taloș, la Comisia de abuzuri din Senat și la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). „Menționez că domnul Novac manifestă acest comportament deosebit de grobian cu precădere față de femeile din departamentul pe care îl conduce”, reclamă Ana Nedelea, expert în cadru Institutului, într-o plângere trimisă spre analiză către CNCD.

Însă în interiorul ICR pare să se ducă un război total. Cele patru persoane care au făcut plângerei împotriva lui Novac au fost date în judecată de acesta. Toți sunt persoane cu înaltă pregătire și experință în cadru ICR. „Toate persoanele care au făcut plângeri împotriva mea au fost acționate de mine prin avocați pentru calomnie. Lucrurile nu sunt acoperite de absolut nimic real. Sunt doar menite să mă calomnieze, să îmi strice imaginea. Există un proces pe rol, puteți să verificați la Tribunalul București”, a declarat Novac, pentru România liberă.

Surse din ICR care nu au legătură însă cu conflictul direct sau cu procesul și care au vrut să facă declarații pentru ziar au spus însă lucruri asemănătoare. „Ar fi sinistru dacă Novac ar deveni președintele ICR”, a declarat o persoană care a dorit să rămână anonimă.

O a doua personă care, de asemenea, nu are legătură cu procesul aflat pe rolul instanței, spune însă că, deși este în Institut de peste zece ani, numirea lui Novac ar fi un motiv bun pentru a demisiona din instituție.

Cine este Andrei Novac


Presa a mai scris însă mult despre Andrei Novac. El este ginerele lui Mihai Lupu, președintele Consiliului Județean Constanta, fost deputat PNL, cu o avere impresionantă. Soția lui Novac este Flavia Lupu, fiica președintelui CJ Constanța, care lucrează și ea la ICR și este îi este chiar subordonată soțului ei.

Pe de altă parte, Andrei Novac, este fiul fostului șef al Direcției Silvice Gorj, Gheorghe Novac (PDL), iar în urmă cu câțiva ani, presa locală scria că era unul dintre băieții de bani gata ai județului.

În 2010, el candida pentru postul de director al Centrului Cultural „Constantin Brâncuși”, unde de asemenea a fost respins, a făcut numeroase contestații și amenința cu procese.

Dacă modificările legislative ar intra în vigoare, secretarul general al Guvernului, Tiberiu Horațiu Gorun, ar avea un cuvânt greu de spus în alegerea noului director al ICR. Gorun este un apropiat al premierului Florin Cîțu și vine din același județ – Gorj, unde liberalii, foști pedeliști sau nu, se cunosc între ei.  

Proiectul, în formula actuală


Una dintre noutățile propuse de proiectul care modifică legea de funcționare a ICR este apariția unui Colegiu al Institutului care va asigura, alături de directorul general, conducerea instituției, după cum semnalam încă de săptămâna trecută. La ora actuală, corespondentul Colegiul Institutului din noua lege este în actuala lege de funcționare Comitetul director, care este intern și care poate lua decizii în cunoștință de cauză.

Apropiații Institutului Cultural Român au declarat însă pentru România liberă că această măsură va însemna pierderea autonomiei instituției și rămânerea ei la mâna unor reprezentanți ai unor instituții care au legătură sau expertiză mai multă sau mai puțină în zona culturală.

Potrivit unei alte modificări, ICR are drept misiune susținerea pe plan internațional a valorilor culturii naționale, „în conformitate cu direcțiile și prioritățile politicii externe a României, promovate prin intermediul diplomației culturale”.

Un consiliu va elabora şi propune Colegiului Institutului strategii și priorităţi culturale, proiecte de politici publice pentru susținerea și promovarea valorilor culturii naţionale, precum și programe multianuale pentru prezervarea și afirmarea identității etnice, culturale şi lingvistice a comunităților românești din afara granițelor țări.

Pentru activitatea în acest Consiliu, membrii acestuia, alții decât directorul general și directorii generali adjuncți, primesc o indemnizație, de ședință, în cuantum de 20% din indemnizația Directorului General al Institutului, pentru participarea la ședințele ordinare.  

Citește și: Plăți fără documente justificative: Afacerea Europalia pune conducerea ICR pe gheață subțire

 

Comentarii