Liliana Țuroiu a condus ICR până la jumătatea lui 2019, când, printr-o mișcare surprinzătoare, a fost mutată la ICR Bruxelles. Mirel Taloș i-a urmat la conducerea ICR.

Plăți fără documente justificative: Afacerea Europalia pune conducerea ICR pe gheață subțire

Un eveniment cultural international de mare amploare a reușit să fie transformat de autoritățile române într-o afacere tenebroasă, cu iz penal.

Ioana Oancea 0 comentarii

Actualizat: 04.04.2021 - 20:59

Deși prezentată ca un mare succes la momentul respectiv, participarea României în cadrul Festivalului Europalia din Belgia ridică semne de întrebare majore cu privire la plățile făcute pentru organizarea evenimentului de către Institutul Cultural Român (ICR).

Pentru orice țară, invitația de a participa la Festivalul Europalia este o mare onoare. De altfel, deschiderea Festivalului Europalia România la Bruxelles a avut loc pe 1 octombrie 2019 în prezenţa Majestăţilor Lor Regele Philippe al Belgiei şi Regina Mathilde, alături de preşedintele României, Klaus Iohannis, de Didier Reynders, ministrul belgian al Afacerilor Externe, de Ramona Mănescu, ministrul român al Afacerilor Externe de atunci, precum şi de alte personalităţi culturale şi diplomatice. Expoziția a fost deschisă până pe 2 februarie 2020.


„Brâncuși. Sublimarea formei”

Pentru a înțelege cum au ajuns organizatorii să se confrunte cu probleme de legalitate în ceea ce privește plățile făcute și procedurile legale respectate, trebuie să înțelegem ce înseamnă organizarea unei expoziții de o asemenea amploare la nivel international care, în mod evident, îi depășea pe organizatorii de la Institutul Cultural Român.

În mod normal, țara invitată are o oarecare libertate în a alege tema principală cu care decide să se prezinte în cadrul Festivalului. Organizatorii Europalia pun însă condiția ca aceasta să fie una de interes astfel încât să atragă publicul. Deși în 2019, România celebra 30 de ani la Revoluția Română, ICR a decis să se prezente la Europalia având ca temă centrală o expoziție intitulată „Brâncuși. Sublimarea formei”. Bineînțeles, faptul că Brâncuși atrage un public numeros și variat nu constituie un semn de întrebare, însă directoarea ICR de la acel moment, Liliana Țuroiu, a avut un cuvânt greu de spus în alegerea aceste teme „grele”. După „afacerea Europalia”, Țuroiu a făcut o solicitare mai puțin obișnuită: să fie mutată de la șefia Institutului Cultural Român conducerea unei filiale – cea din Bruxelles, ocazie cu care s-a și mutat în capitala Belgiei.  

Problema a fost una în primul rând logistică – în România cu greu ai putea găsi un specialist care să facă un dosar de asigurare de o asemenea amploare. În total, expoziția ce a avut loc în celebrul Palat al Artelor Bozar din Bruxelles a inclus 27 de sculpturi importante din creația artistului, precum şi numeroase fotografii şi documente din colecţii ale unor muzee și colecţii private, după cum a arătat chiar raportul de activitate al ICR. Fiecare dintre acestea trebuiau asigurate și transportate în condiții de maximă securitate de la muzee din întreaga lume - Guggenheim şi MoMA (New York), din Philadephia şi Dallas (SUA), de la Centre Pompidou (Franţa), Tate Modern (Londra, Marea Britanie), dar și din România.

În ceea ce privește operele din România, acestea se aflau la Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti, Academia Română, Muzeul de Artă din Craiova, iar pentru cele opt opere de artă au fost asigurate la valoarea de 115,8 milioane de euro. Polița de asigurare, încheiată cu UNIQUA Asigurări, a acoperit riscurile legate de transportul și expunerea sculpturilor pe perioada festivalului.

În total au fost însă expuse 247 de exponate ale mai multor artiști români.

 

Președintele Klaus Iohannis, la deschiderea Europalia, primit de către Majestatea Sa, Philippe, Regele Belgienilor. Foto: presidency.ro

Asigurarea

România și Belgia au stabilit la nivel guvernamental evenimentul încă din 2014, iar la 14 septembrie 2017, s-a desfăşurat la Bruxelles ceremonia de semnare a Acordului-cadru pentru organizarea Festivalului Europalia România. Documentul a fost asumat, pentru partea română, de Lucian Romaşcanu, ministrul culturii şi identităţii naţionale, și din partea organizatorului, de contele Georges Jacobs de Hagen, preşedintele Europalia Internaţional.

Lucrurile s-au complicat însă în momentul când, în clasicul stil românesc, ICR a intrat în criză de timp și nu a reușit să organizeze procedurile pentru desemnarea prin licitație a companiilor de asigurare și transport a operelor de la muzeele lumii. Acestea sunt proceduri costisitoare și foarte complicate pentru că ele implică anumite condiții, inclusiv temperatură și umiditate pentru operele de artă trebuie menținute, trasee secrete și condiții stricte de securitate. Costurile pot ajunge la 10% din valoare operelor de artă. 

 

Soluția salvatoare


Puși în situația de a nu putea transporta lucrările la Bozar, reprezentanții ICR au căutat o soluție salvatoare: să apeleze la organizatorii Europalia, mult mai competenți și cu relații în domeniu astfel încât aceștia să achiziționeze serviciile, iar partea română să achite facturile către aceștia.

Pentru dreptul de a participa la acest Festival, România a achitat oricum, prin instituțiile partenere, taxa de participare de 300.000 euro, prima tranșă fiind achitată de Ministerul Afacerilor Externe, următoarele două de către Institutul Cultural Român, după alocarea bugetului de către Ministerul Finanțelor.

Pentru achiziții însă, ICR ar fi trebuit să respecte procedurile legale din România care să înceapă cu notele de fundamentare, referat, procedura de achiziție care să fie stabilită de departamentul din cadrul Institutului. Numai că acești pași au fost… săriți. Nicio supriză când raportul Curții de Conturi pentru anul 2019 reiese în mod oficial că, în cazul proiectului cultural „Perspectives” din cadrul Festivalului „Europalia” s-a constatat că acordarea vizei de control financiar preventiv propriu în vederea efectuării plății facturilor emise de prestator s-a realizat fără a fi prezentate documente justificative referitoare la: certificate de asigurare, condițiile de asigurare, deconturi ale plăților efectuate de prestator către subcontractanți etc., încălcându-se astfel prevederile art. 4 din Contractul de servicii organizare eveniment cultural – arată Curtea.

„Achiziționarea de servicii de asigurare și transport pentru operele de artă din afara României, care au participat la realizarea acestei expoziții, s-a efectuat fără aplicarea procedurii de atribuire corespunzătoare pragului valoric prevăzut de Legea nr. 98/2016, acest aspect fiind sancționat contravențional”, se mai arată în raport.

Potrivit aceleiași instituții, ICR ar fi trebuit să încheie contracte în vederea achiziționării serviciilor de asigurare și transport pentru bunurile ce au făcut obiectul expoziției Brâncuși cu respectarea legislației incidente din România. 

Mai mult decât atât, văzându-se pe gheață subțire, conducerea ICR (transferată în 2019 de la Liliana Țuroiu către Mirel Taloș) a căutat să obțină o exceptare de la procedurile legale spunând că Europalia este organizatorul. Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a precizat prin două adrese din septembrie 2019 că achiziționarea serviciilor de asigurare și transport în cadrul acestor proiecte trebuie făcută cu respectarea legislației privind achizițiile publice in vigoare și nu se poate face nicio excepție. Se constată astfel, că deși, la data efectuării plaților ICR avea un punct de vedere clar și fără echivoc de la autoritatea de reglementare în domeniu, ICR a ales să încalce legislația in vigoare, potrivit specialiștilor.

 

19 facturi cu refuz de viză

După ce a achiziționat serviciile, Europalia Internațional a emis facturile către partea română, care nu a mai avut de ales decât să le plătească – deși nu a avut niciun fel de control asupra acestor procedurilor sau companiilor alese de partea belgiană. „ICR, în calitate de partener, nu a participat la negocierile care au avut loc cu operatorii economici, cu care Europalia a încheiat contractele de asigurare si transport ale operelor de artă aflate în afara țării, întrucât partea română avea obligația achiziționării serviciilor respective”, spun reprezentanții Curții.

Curtea de Conturi a reușit să identice nu mai puțin de 19 astfel de facturi. De altfel, ordonanțele la plată întocmite pentru acestea au primit refuz de viză de la biroul de control financiar preventive din cadrul ICR, menționându-se în scris că nu a fost identificat angajamentul legal.

„În acest fel, ICR a acceptat decontarea acestor servicii achiziționate de partea belgiană contrar prevederilor Acordului Cadru, eludând astfel prevederile legale, în contextul în care valoarea serviciilor de transport și asigurare opere de artă, în sumă totală de 4.142.359,25 lei (inclusiv TVA), a depășit pragul pentru care autoritatea contractanta (ICR) avea obligația aplicării procedurilor de achiziție publică prevăzute de Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare”, arată raportul Curții de Conturi.

Estimarea inițială de buget pentru organizarea acestei expoziții se ridica la suma de 3.920.750 euro, din care ICR urma să acopere 1.805.000 euro. ICR a solicitat, către MFP, suma de 1.950.000 euro, așa cum rezultă din Nota de fundamentare a bugetului care reprezentau cheltuieli ce reveneau părții române, reprezentată de ICR și alte cheltuieli de pregătire. Expoziția finală a cuprins un total de 247 de exponate, dintre care 32 de sculpturi, 24 de desene/picturi/gravuri, 92 de fotografii originale, 60 de reproduceri/tiraje de expoziție ale unor fotografii, caricaturi de/cu/despre Brâncuși, 33 de alte exponate originale (scrisori, cărți poștale, coperți de disc, reviste și alte documente), 6 proiecții de montaje video, din România, Elveția, Franța, Marea Britanie, Statele Unite, Brazilia, cu o valoare totală de asigurare estimată de 1.500.000.000 euro.

În total, ICR a făcut plăți de 11.591.360,65 lei (peste 2,4 milioane de euro) pentru organizarea acestui eveniment.

 

Ce spune ICR


La solicitarea România liberă, reprezentanții ICR spun că „sumele suportate de către Statul român pentru plata transportului și asigurării bunurilor din străinătate au fost cu 40% mai mici decât cele suportate de Institutul Cultural Român pentru aceleași servicii aferente operelor din România”.

Aceștia spus că, deși Europalia a pus la dispoziția autorităților române care au verificat realitatea și legalitatea acestor operațiuni, precum și modul de cheltuire a fondurilor publice.

Mai mult decât atât, ICR susține că amenda contravențională menționată de Curtea de Conturi „nu a fost aplicată Institutului Cultural Român, ci unei persoane fizice. Plata acestei amenzi nu s-a făcut din bugetul ICR, iar organele de control nu au stabilit niciun prejudiciu sau o altă  sancțiune în sarcina Institutului Cultural Român sau a vreunui angajat”.

 

„ICR, în calitate de partener, nu a participat la negocierile care au avut loc cu operatorii economici, cu care Europalia a încheiat contractele de asigurare si transport ale operelor de artă aflate în afara țării, întrucât partea română avea obligația achiziționării serviciilor respective”. CURTEA DE CONTURI, RAPORT 2019

 

TEHNIC VORBIND

Bugetul final al Festivalului

Creditele bugetare finale alocate Serviciului Mari Programe pentru Festivalul Europalia a fost de 15.263.000 lei (peste 2,5 milioane de euro).

19 facturi fără viză

Cele 19 facturi venite de la Europalia fără documente justificative nu au primit aviz nici măcar în cadrul departamentului responsabil din cadru ICR.

Prejudiciu

Curtea de Conturi nu spune clar dacă există un prejudiciu și în sarcina cui ar ajunge acesta, însă a aplicat o sancțiune contravențională în acest caz. 

 

„În acest fel, ICR a acceptat decontarea acestor servicii achiziționate de partea belgiană contrar prevederilor Acordului Cadru, eludând astfel prevederile legale”. CURTEA DE CONTURI, RAPORT 2019  

Comentarii