Coaliția ar susține acest proiect. Foto: INQUAM

Politizare și sinecuri: Atac la independența Institutului Cultural Român

Un proiect de modificare a Legii de funcționare a Institutului Cultural Român (ICR) ar putea răsturna complet modul de organizare al instituției, lăsând liber la numirile și revocările politice și la crearea unor noi sinecuri pentru „prietenii” partidelor în cadrul institutului.

Ioana Oancea 0 comentarii

Actualizat: 19.04.2021 - 08:54

La acest moment, proiectul ar fi fost discutat în cadrul coaliției, iar el ar uma să fie pus în consultare publică de către Guvern. Numirile în funcție rămân în sarcina premierului și președintelui.   

Una dintre noutățile propuse de proiect este apariția unui Colegiu al Institutului care va asigura, alături de directorul general, conducerea ICR. La ora actuală, corespondentul Colegiul Institutului din noua lege este în actuala lege de funcționare Comitetul director, care este intern și care poate lua decizii în cunoștință de cauză.

Potrivit proiectului, forul cel mai important al ICR (cel care va aproba strategia și proiectele ICR), Colegiul Institutului, este format din nouă membri și are următoarea componenţă:

- Directorul general al Institutului;

- Directorii generali adjuncți ai Institutului;

- Un reprezentant al Preşedintelui României;

- Preşedintele Consiliul Institutului Cultural Român;

- Un reprezentant al ministrului afacerilor externe  desemnat prin ordin;

- Doi reprezentanți al ministrului culturii desemnați prin ordin;

- Un reprezentant al ministrului educaţiei naţionale desemnat prin ordin.

Apropiații Institutului Cultural Român au declarat însă pentru România liberă că această măsură va însemna pierderea autonomiei instituției și rămânerea ei la mâna unor reprezentanți ai unor instituții care au legătură sau expertiză mai multă sau mai puțină în zona culturală. „E ca și cum activitatea TAROM ar fi controlată de reprezentanți desemnați de către CFR, Ministerul Mediului, Industriilor și Mineritului”, spun surse apropiate ICR.


Colegiul va bloca ICR?


Una dintre cele mai grave probleme ale proiectului este funcționarea ICR în condițiile în care într-un an obișnuit, institutul are în jur de o mie de proiecte. Pentru fiecare dintre acestea, comitetul director se întrunește în ședinte ordinare o dată pe lună și în ședințe extraordinare de câte ori este necesar, uneori însemnând și de mai multe ori pe săptămână. Doar conducerea poate asigura, potrivit legii, realizarea strategiei şi a programelor de activitate ale Institutului.

Potrivit surselor noastre, este de crezut că noul Comitet director - Colegiul Institutului,  fiind constituit cu oameni externi institutului, în marea lor majoritate, va mai putea aproba un volum atât de mare de proiecte. Acest lucru va duce la blocaj instituțional și la o diminuare severă a activității ICR.

Propriu zis, ICR va depinde de expertiză și de o decizie externă - așa cum s-a întâmplat cu Fundația Culturală Română – doar că în acest caz numărul instituțiilor de care depinde activitatea ICR-ului a crescut. Contextul de acum, în care Președinția, Guvernul, MAE și Ministerul Educației au cam aceeași culoare politică sau sunt într-o alianță este unul ideal. „Ce se va întâmpla cu activitatea ICR atunci când contextul se schimbă și aceste instituții vor fi pe poziții diferite sau antagonice?” – este o întrebare la care inițiatorii trebuie să răspundă.

 

Propagandă și sinecuri

 

Potrivit unei alte modificări, ICR are drept misiune susținerea pe plan internațional a valorilor culturii naționale, „în conformitate cu direcțiile și prioritățile politicii externe a României, promovate prin intermediul diplomației culturale”.

Sursele noastre susțin însă că ICR se va transforma într-o structură de propagandă națională  - pentru că va fi obligat să promoveze doar produsele culturale în conformitate cu direcțiile și prioritățile politicii ale externe a României și nu va mai putea să fie mediator în promovarea produselor culturale. Cu alte cuvinte, nu va avea o agendă proprie: nici estetică, nici culturală, nici religioasă, nici filosofică, nici etic-morală, nici ideologică.   


Premierul pune directorul


Potrivit proiectului, directorul general va fi numit și va putea fi revocat înainte de încheierea mandatului de către prim-ministru. Una dintre problemele ridicate este aceea că proiectul nu explică în ce condiții se poate face revocarea, lăsând astfel loc pentru numiri și revocări strict politice.

Acesta trebuie să nu fi avut calitatea de lucrător al securității ca poliție politică, ori de colaborator al acesteia. De asemenea, funcția este incompatibilă cu exercitarea sau participarea, directă sau prin persoane interpuse, la conducerea sau administrarea unor entităţi publice ori private sau cu deţinerea altor funcţii ori demnităţi publice, cu excepţia ocupării unor funcții didactice în învăţământul superior. 

 

Consiliul propune colegiului

Modificările nu se opresc însă aici. În vederea formulării de direcții strategice şi priorităţi culturale, propunerii de programe multianuale și proiecte de politici publice în domeniul de competență, se constituie Consiliul Institutului Cultural Român, potrivit proiectului.

Format din 16 personalități din domeniul culturii și științei, din ţară şi din străinătate, membrii acestuia având un mandat de 3 ani, ce poate fi reînnoit consecutiv o singură dată.

Preşedintele Consiliului este numit de câtre Preşedintele României, iar componența nominală a Consiliului se stabileşte prin desemnarea membrilor astfel:

- 6 membri de către Ministrul Culturii - din care 4 dintre persoanele propuse de asociaţii și operatori culturali

- 1 membru de către Ministrul Educației, din rândul cadrelor didactice universitare abilitate să conducă doctorate în domeniile ştiintelor umaniste,

- 6 membrii de către Alianţa Naţionala a Uniunilor de Creatori, câte 1 din partea fiecarei uniuni de creaţie ce face parte din respectiva alianţă.

- 2 membrii de către Directorul general al Institutului, urmărind prin nominalizările sale obținerea unei reprezentări echilibrate a domeniilor culturii, ca și a contribuției minorităților naționale la diversitatea expresiilor sale.


Potrivit proiectului, Consiliul elaborează şi propune Colegiului Institutului strategii și priorităţi culturale, proiecte de politici publice pentru susținerea și promovarea valorilor culturii naţionale, precum și programe multianuale pentru prezervarea și afirmarea identității etnice, culturale şi lingvistice a comunităților românești din afara granițelor țări.


Pentru activitatea în acest Consiliu, membrii acestuia, alții decât directorul general și directorii generali adjuncți, primesc o indemnizație, de ședință, în cuantum  de 20% din indemnizația Directorului General al Institutului, pentru participarea la ședințele ordinare.

În acest moment, institutele culturale românești din străinătate elaborează liber conținutul programului anual de proiecte. Pentru realizarea programului anual de proiecte, institutele culturale românești din străinătate primesc de la ICR un buget anual, aflat integral şi suveran la dispoziția lor. Institutele culturale românești din străinătate răspund de calitatea şi impactul programelor lor, conform legii și modului în care este construit ICR-ul în acest moment.

 

„ICR își pierde autonomia cu totul și este la mâna unor reprezentanți ai unor instituții care au legătură sau expertiză mai multă sau mai puțină în zona culturală” - EXPERT ICR


Cum s-a ajuns aici

Pentru a lămuri situația, România liberă l-a contactat pe președintele Comisiei de cultură din Senat, Viorel-Riceard Badea (PNL). 

Liberalul a explicat că proiectul nu este final, va fi lansat în consultare publică și este asumat de coaliție, dând asigurări că toate partidele aflate la putere cunosc acest proiect. Potrivit acestuia, el exprimă punctul de vedere al tuturor partidelor din coaliție și nu vede o politizare și nici o împiedicare a funcționării ICR prin apariția acestui colegiu al instituției.  

„A fost o discuție la nivelul coaliției și s-a luat decizia de a schimba locul, instituțional vorbind, de la Comisia de cultură de la Senat la Guvern. În schimb, structura sa nu se schimbă, va rămâne tot ordonator principal de credit și în rest din câte știu eu nu se schimbă prea multe”, a declarat Badea.

„Colegiul va fi practic un corp consultativ, iar corpul executiv va rămâne același – un director și doi directori adjuncți”, a mai declarat senatorul.

„Acest colegiu a fost creat tocmai pentru a-i implica pe cei care reprezintă uniunile de artiști. Li s-a practic și lor o greutate cu privire la modul în care ICR va acționa ideatic vorbind”, a mai arătat liberalui.

Întrebat dacă apariția acestui colegiu nu va duce la politizare și va îmgreuna activitatea ICR, Badea a răspuns: „Majoritatea membrilor nu sunt numiți politic, ci din partea acestor uniuni de creație. (...) Eu sunt convins că va reuși să funcționeze. Nu asta este problema. Cea mai mare problemă va fi cea legată de persoanele care vor merge să ne reprezinte în filialele din străinătate – acolo vor trebui să fie oameni care să își înțeleagă rostul”. Liberalul a ținut însă să sublinieze că proiectul nu este definitiv și că forma lui finală va fi dată după consultarea publică.


Câteva săptămâni pentru actuala conducere 

În ceea ce privește actuala conducere, asigurată de Mirel Taloș, despre care România liberă a mai scris, Badea a spus că mandatul acestuia, care expiră în curând, va fi putea fi prelungit cu câteva săptămâni prin OUG, pentru a nu afecta activitatea instituției. În curând, Taloș va fi însă schimbat, ținând cont de problema plăților fără documente justificative și a detașărilor din cadrul ICR, despre care România liberă a scris și va reveni cu informații.

Sub actuala conducere a ICR, Curtea de Conturi a reușit să identice nu mai puțin de 19 facturi plătite fără documente justificative. Ordonanțele la plată întocmite pentru acestea au primit refuz de viză de la biroul de control financiar preventive din cadrul ICR, menționându-se în scris că nu a fost identificat angajamentul legal.

Plățile au fost făcute pentru expoziția „Brâncuși. Sublimarea formei” din cadrul Europalia, un eveniment care a depășit pregătirea și capacitatea de organizare a conducerii ICR.

România liberă a încercat să obțină și un punct de vedere de la ministrul culturii, Bogdan Gheorghiu, precum și de la președintele Comisiei de cultură de la Camera Deputaților, Iulian Bulai, pentru proiectul de modificare a legii de funcționare a ICR. Momentan, fără succes.

 

TEHNIC VORBIND

ICR există din iulie 2003, când a fost înființat, ca o instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, aflată sub autoritatea Președintelui României, dispunând de buget propriu şi dotată cu institute culturale românești în străinătate.

Institutul dispune de institute culturale românești în străinătate, care se află în dublă subordonare: administrativă, faţă de MAE; culturală, față de ICR.

Bugetul de administrație face parte din bugetul MAE; bugetul de programe culturale face parte din bugetul ICR.

Comentarii