4 C
București
marți, 19 martie 2024
AcasăPoliticăCe efecte poate avea desecretizarea protocoalelor SRI

Ce efecte poate avea desecretizarea protocoalelor SRI

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, ieri, proiectul de lege privind declasificarea protocoalelor cu SRI, cu 174 de voturi „pentru”, 92 „împotrivă” şi patru abţineri. Potrivit legii, sunt supuse revizuirii sentinţele în care s-au administrat „probe prin mijloace tehnice speciale” în perioada de existenţă a documentelor izvorâte din hotărârea care face obiectul legii.

Propunerea legislativă privind declasificarea unor documente vizează Hotărârea CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi toate documentele care conţin informaţii clasificate în baza acesteia.

Un amendament adoptat de deputaţi prevede că, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se desecretizează toate protocoalele şi acordurile de colaborare şi cooperare încheiate între instituţiile statului român – Serviciul Român de Informaţii (SRI), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA),  Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ). De asemenea, se desecretizează toate planurile de cooperare realizate de DNA și SRI în baza Protocolului din  februarie 2009. De asemenea, actul normativ prevede că de la data intrării în vigoare a legii „încetează efectele juridice ale documentelor” amintite.

Documentele la care face referire proiectul sunt centralizate de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI şi pot fi consultate de persoanele interesate la sediul acesteia.

 

Cum se contestă deciziile

Iniţiativa legislativă mai stipulează că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit. „Cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la art. 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei” – este o altă prevedere. Pe baza protocoalelor menționate, toate interceptările DNA sau DIICOT s-au făcut cu infrastructura SRI.

 „Lucrătorii din SRI, precum şi cei din toate instituţiile emitente care pun la dispoziţia Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea nr. 17/2005 a CSAT nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens”, prevede un alt amendament adoptat de deputați.

Proiectul a fost iniţiat de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, alături de deputatul PSD Mircea Drăghici. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz, proiectul fiind adoptat de Senat. Opoziția spune că va contesta legea la CCR pentru că multe persoane condamnate definitiv ar putea beneficia de revizuirea sentințelor.

 

Argumente pro și contra

În cadrul dezbaterilor din plen, opoziţia a acuzat formaţiunile de la putere că vrea redeschiderea unor dosare, deputaţii din PNL, USR şi PMP fiind atenţionaţi că România a redevenit stat poliţienesc ca înainte de 1989.

„Părintele protocoalelor este Tăriceanu, în 2005 în calitate de premier a semnat HG 231 care reglementa strategia naţională de luptă împotriva corupţiei şi la anexa 2 pct.4 si 5 stabilea foarte clar obligativitatea încheierii unor astfel de protocoale între SRI, DNA, ÎCCJ şi celelalte instituţii implicate în lupta împotriva corupţiei pentru că s-a considerat că ţine de buna colaborare între instituţii, aceasta neînsemnând că se adaugă la lege. Legalitatea unor protocoale nu se stabileşte într-o şedinţă de partid, ci doar de către un judecător. Ceea ce urmăriţi este să redeschideţi toate dosarele din 2005 până la intrarea în vigoare a acestei legi”, a declarat deputatul USR Stelian Ion, în plen.

El a adăugat că USR va contesta legea la CCR dacă aceasta va fi adoptată. Deputatul PNL Gabriel Andronache a spus că liberalii se vor opune şi ei proiectului, iar deputatul PMP Marius Paşcan a spus şi el că partidul său nu votează legea.

În replică, deputatul UDMR Marton Arpad a spus că a ajuns în acelaşi sistem poliţienesc de care a sperat că va scăpa în 1989, cu ascultări nelegale şi cu imixtiunea serviciilor secrete în justiţie.

„Am trăit 35 de ani într-un stat poliţienesc unde Securitatea asculta pe toată lumea şi te luau şi te condamnau judecătorii aşa cum doreau ei, cei de la Securitate. În dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989, pe la ora 9 când am ieşit în stradă, am ieşit cu speranţa să avem un altfel de stat. A trebuit să mă trezesc că încet, încetişor, am ajuns în acelaşi sistem din care am sperat să scap. Este mult mai trist că există tineri în această ţară cărora li se pare normală această modalitate de activitate a serviciilor secrete care judecă în locul judecătorilor, care ascultă nelegal pe toată lumea şi justiţia acţionează pe baza unor protocoale. Noi nu suntem de acord cu un astfel de sistem, pentru că asta nu este justiţie din punctul nostru de vedere”, a spus acesta.

Deputatul PSD Mircea Drăghici, unul din iniţiatorii proiectului de lege, a întrebat opoziţia de ce se teme de declasificarea protocoalelor.

„Protocoalele au adăugat la lege, de aceea le declasificăm, ca să vedem ce conţin ele. Vă aduceţi aminte de bilanţul la care se vorbea de peste 300 de echipe operative mixte care au lucrat pentru înfăptuirea justiţiei? De ce vă temeţi să ne uităm la aceste protocoale? De ce vă este frică? Hai să le vedem! Nimeni, niciun emitent nu a făcut niciun pas pentru declasificare. Noi ce să facem, Parlamentul, să privim indiferent poliţia politică, cum 500.000 de cetăţeni au fost afectaţi?”, a declarat Drăghici în plen.

Deputatul ALDE Marian Cucşa a reclamat şi el numărul mare de interceptări. „Nu mi-aş dori să le povestesc copiilor mei despre practicile acestor vremuri, suntem ţara în care avem 6 milioane de români ascultaţi”, a spus acesta.

 

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

De la Forumul Economic Mondial,  la Forumul Economic de la Saint Petersburg

Pe harta Europei există două orașe, unul de 11.000 de locuitori și altul de 5,6 milioane, care au ceva în comun: găzduiesc cele mai...

Recital de goluri la Arad! UTA și FC Voluntari au făcut spectacol în prima etapă a play-out-ului

UTA Arad a învins-o pe FC Voluntari cu scorul de 4-3, pe teren propriu, luni seară, în prima etapă a play-out-ului Ligii 1. UTA...
Ultima oră
Pe aceeași temă