Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Schimbare de percepție, după întoarcerea la școală

Laurențiu Mușoiu 22.09.2020 - 01:46
Laurențiu Mușoiu

Deși în plină pandemie, deși cu o rată a infecțiilor cu noul coronavirus ridicată, deși cu un număr ridicat de decese din cauza COVID-19, în România, entuziasmul începerii noului an școlar a fost la cote ridicate.

Share

Elevii , părinții, autoritățile locale, dar și cele centrale au dorit cu nerăbdare începerea noului an școlar cu prezența copiilor și a profesorilor în școli, deși situația actuală din țară nu recomanda acest fapt.

Lăsând la o parte aceste considerende, cadrele didactice pot spune că acest început de an școlar i-a adus, de mult timp, pe elevi alături de colegii lor, pe elevi alături de profesori , iar pe aceștia din urmă alături de părinți.

Școala modernă înseamnă deplină colaborare între acești trei factori: elevi, profesori, părinți.

Nu trebuie minimalizat însă rolul decisiv pe care îl au, în educație, autoritățile publice și cele locale.

După acest entuziasm, de altfel firesc în condiții normale, entuziasmul elevilor, dar și cel al părinților, a început să se diminueze treptat, nu din cauza măsurilor de prevenție luate de instituțiile școlare și de instituțiile locale, ci în urma măsurilor impuse de autoritățile centrale: portul obligatoriu al măștii de protecție, fapt pe deplin justificat dacă dorim să prevenim răspândirea noului virus, obligativitatea păstrării distanțării sociale între elevi, fapt de neconceput într-o colectivitate închegată cum este colectivitatea școlară, limitarea interacțiunii dintre elevi și profesori, respectarea strictă a măsurilor de igienă prin nenumăratele dezinfectări ale mâinilor, chiar dacă elevii, de exemplu, s-au spălat pe mâini.

Pentru adulți aceste lucruri sunt de înțeles, nu pentru toți, dar copiii nu înțeleg, mai ales copiii de vârstă școlară mică, de ce trebuie să se dezinfecteze înainte de a merge la toaletă, de ce trebuie să se dezinfecteze după ce se întorc de la toaletă, deși în prealabil s-au spălat pe mâini, de ce trebuie să se dezinfecteze pe mâini, după ce revin din pauză, de ce nu au voie să interacționeze cu prietenul său sau cu colegul de bancă, de ce, în recreație, nu are voie să se joace cu colegii sau prietenii, de ce nu au voie să stea pe băncile din parcul școlii, de ce trebuie să poarte numere și, în funcție de numerele acordate, să intre  în sălile de clasă sau să iasă din sălile de clasă, de ce nu au voie să împrumute un creion colegului. De ce, de ce?

 

Gunoiul este ascuns sub preșul din cancelarie

Toate aceste “de ce” au diminuat considerabil dorința copiilor și a părinților vis-a-vis de începerea noului an școlar.

La sfârșitul cursurilor, în fața școlii, un copil îi spunea mamei: ,,Mami, nu mai suport masca, vreau fără ea!”.

Mama sa i-a spus: ,, Da, mami, dar trebuie!”.

Un alt copil a întrebat-o, pe mama sa, când se termină cu virusul, pentru că nu mai suportă.

Toate aceste aspecte le-am aflat de la un învățător cu peste patru zeci de ani de vechime în sistemul educațional românesc.

Nemulțumirea copiilor este la cote crescute pentru că la una se așteptau, când au reluat cursurile, și alta este realitatea întâlnită în școli.

Părinții, asemenea copiilor, au început să murmure și să își exprime nemulțumirea, în deplin acord cu proprii copii.

La altceva s-au aștepta și alta este realitatea din școli.

Reprezentanții autorităților centrale au știut însă la ce să se aștepte.

Guvernanții și aleșii locali erau perfect conștienți că vom avea o mulțime de unități de învățământ preuniversitar închise chiar din a doua zi de școală, în urma depistării unor cazuri de infectare cu noul coronavirus, în rândul cadrelor didactice.

S-au deschis școli în scenariul verde prezentat de Ministerul Educației și Cercetării, cu prezența fizică a tuturor elevilor în unitate, chiar și acolo unde existau cadre didactice suspectate de infectare cu Sars COV 2 și ale căror rezultate de teste erau încă în așteptare.

Acum, pentru ministerul de resort, acești levi și aceste cadre didactice reprezintă doar cifre statistice.

Ni se prezintă aproape zilnic un bilanț.

Foarte bine că se prezintă, dar nu se prezintă măsuri pentru a stopa răspândirea virusului în comunitatea școlară.

Este tot mai clar că vorbim, din nou, de sacrificarea elevilor, părinților și profesorilor.

Să lăsăm cât mai multe școli deschise până la alegerile locale.

Apoi, le putem închide pe toate.

Nu mai reprezintă un punct de interes pentru aleșii neamului.

Începutul noului an școlar și-a atins scopul lectoral, iar de aici, mai departe, nu mai contează.

Elevii și profesorii din România sunt obișnuiți să se descurce fără manuale, fără rechizite, fără internet, fără toalete, așa că se pot descurca și fără școală, în totalitate.

 

Oferim statistici, ca să argumentăm că am făcut ceva

Cifrele prezentate de Ministerul Educației și Cercetării sunt îngrijorătoare și, încă, nu prezintă întreaga situație.

Avem aproximativ un milion de elevi care nu au acces la școală.

Sute de unități de învățământ preuniveersitar sunt în scenariul roșu, iar, realitatea este că numărul școlilor aflate în această situație ar trebui să fie semnificativ mai mare, dar, ca de fiecare dată, se încearcă ascunderea gunoiului sub preș.

Problema este că preșul devine clar neîncăpător.

Dar, e în regulă, deoarece trebuie să mai reziste doar până la alegerile locale.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Educației, la sfârșitul săptămânii precedente, în urma centralizării situațiilor oferite de inspectoratele școlare din teritoriu, școala românească se prezintă astfel:

- 12.953 de unități de învățământ în Scenariul 1 (S1): participarea zilnică (față în față) a tuturor preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție sanitară.

- 4.391 de unități de învățământ în Scenariul 2 (S2). Acesta presupune participarea zilnică (față în față) a tuturor preșcolarilor și elevilor din învățământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a și a XII-a, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție, respectiv revenirea parțială (prin rotație de una-două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu și liceu, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție.

- 312 de unități de învățământ în Scenariul 3 (S3): participarea tuturor preșcolarilor și elevilor la activități/lecții online.

Ministerul de resort a anunțat că va prezenta zilnic situația unităților de învățământ preuniversitar din toată țara.

Acest lucru întărește ceea ce am mai spus: că elevii și profesorii au devenit doar cifre statistice.

Rămâne să vedem dacă va mai fi nevoie de această statistică și după alegerile locale.