Armata Romana va cumpara, in urmatorii zece ani, 48 de avioane de vanatoare-bombardament tip F-16, mai multe corvete si vanatoare de mine, plus 4 batalioane de masini de lupta asamblate in Romania. Strategia de inzestrare pe termen scurt si mediu presupune dotarea cu tehnica performanta, chiar la mana a doua, care sa poata fi utilizata la standarde inalte pana la momentul in care ne putem permite cumpararea de tehnica noua, dar de ultima generatie. Generalul Eugen Badalan, seful Statului-Major General al Armatei Romaniei, ne dezvaluie dedesubturile si principiile care guverneaza campania de inzestrare a Armatei Romane. O armata care, prinsa intre nevoia inzestrarii la standarde NATO si insuficienta fondurilor bugetare, este nevoita sa apeleze la strategia compromisurilor inteligente.
Cariera de soldat, limitata la 36 de ani
– Ce reprezinta profesia de soldat, incepand din 2007?
– Vreau sa precizez ca noi nu am avut o armata de amatori. Am avut o armata care functiona pe principiul conscriptiei. Soldatii si gradatii erau adusi in armata prin obligativitatea pe care le-o impunea legea. Angajatii permanenti, ofiterii si subofiterii nu erau niste amatori, erau profesionisti. De la 1 ianuarie 2007, trecem la sistemul voluntariatului, in care motivatia este alta: nu mai este obligatia legii, ci optiunea pentru o profesie. Cu toate acestea, soldatul ori gradatul voluntar nu este militar de profesie – el sta o perioada mai lunga in armata, putand prinde o serie de contracte succesive, pana la varsta de 35-36 de ani, dar aceasta nu este o profesie pentru ei.
– Cum il puteti convinge pe un tanar sa vina in armata?
– Sunt cateva motive. Unul dintre acestea, pentru ca in acel moment nu gaseste un serviciu care sa raspunda pretentiilor lui, precum va gasi in armata. Sau serviciul pe care l-ar gasi nu corespunde nevoilor lui comportamentale, pentru ca sunt si oameni care isi aleg un mediu de manifestare din astfel de nevoi. Motivatia de a veni in armata o mai poate constitui si un viitor presupus venit mai bun decat in alta parte.
– Cat de motivant este salariul pe care il oferiti?
– In acest moment, venitul nu este inca motivant, mai ales daca il corelam cu actuala reglementare potrivit careia soldatii si gradatii trebuie sa fie bacalaureati. Or, un bacalaureat din Romania poate castiga, intr-un alt domeniu, mai multi bani decat castiga ca soldat. In prezent, ca soldat ar castiga doar putin mai mult decat venitul minim pe economie. La care are avantajul ca primeste drepturile de hrana gratutit. Sau, in compensatie, inca ceva mai mult de trei milioane de lei.
– Cum puteti imbunatati oferta financiara?
– Noi incercam acum sa o schimbam. S-a facut, la nivelul ministerului, un proiect pentru o noua lege a salarizarii care sa rezolve, in esenta, doua lucruri. Vom face alinierea la sistemul de salarizare a majoritatii tarilor NATO, unde atat salarizarea, cat si ierarhia se fac pe grade (in acest moment salarizarea se face pe functii). Prin aceasta urmarim si obtinerea unei motivatii reale, la baza piramidei militare – soldati si gradati, dar si a sergentilor (primul grad de subofiter) si maistrilor militari. Dorim, prin acest proiect de lege, sa obtinem o crestere substantiala, pentru ca profesia sa devina atractiva si pe punctul ei initial. Proiectul de lege este in prezent in circuit pentru obtinerea tuturor avizelor.
Subofiterii vor fi alesi din randul soldatilor
– Care va fi metoda de selectionare a subofiterilor?
– De acum inainte, in randul subofiterilor si maistrilor militari nu se va mai putea patrunde decat pe aceasta filiera. Intai sa fie soldat si gradat voluntar, iar din randul lor vom selectiona viitorii subofiteri si maistri militari. Cu alte cuvinte, poate ramane in armata si sa faca din ea o profesie si sa aiba un contract pe durata nedeterminata, deoarece pe perioada cat este soldat si gradat voluntar contractul este pe durata determinata – trei ori cinci ani. Contractele se pot reinnoi pana cand ajunge la limita de varsta, de 36 de ani, care nu-i mai permite sa fie soldat si gradat.
– Inrolati, in acest an, ultimele doua generatii care efectueaza serviciul militar obligatoriu. Ce dificultati intampinati?
– Lucram la translatarea sistemului de incorporare care se adresa conscriptilor catre cel care sa se adreseze voluntarilor. Nu vom mai umbla, metaforic vorbind, “cu arcanul”, ci trebuie sa facem tot felul de produse promotionale.
Luati cu arcanul, apoi platiti de profesionisti
– Cum veti face trecerea de la obligatoriu la voluntariat?
– Seria din octombrie este cea mai interesanta. Pe lege, suntem obligati sa-i incorporam in octombrie 2006, dar tot pe lege la 1 ianuarie 2007 trebuie sa le dam drumul acasa. Vom incerca sa recrutam in sistemul obligatoriu din incorporarea din octombrie acea resursa care doreste sa ramana in armata. In cele doua luni, pe baza intelegerii dintre institutie si fiecare militar in parte vom stabili cine doreste sa ramana dupa 1 ianuarie 2007, sa-si continue pregatirea de baza si sa facem cu ei primul contract de angajare. Aceeasi situatie, dar in stadii diferite, o avem cu cei incorporati in februarie sau august.
– Ofiterii vor fi selectionati in continuare ca in prezent?
– Ofiterii vor veni ca si pana acum pe filiera directa, dupa pregatirea in academia unei categorii de forte, cu studii universitare, din punctul initial. Este o filiera normala de pregatire – studii liceale, universitare, ulterior specializari succesive. Discutam deci de o armata profesionalizata in sensul ca inclusiv gradatii si soldatii, cei pe baza de voluntariat, au un nivel al instruirii cu mult mai ridicat decat in sistemul conscriptiei.
Ne-am facut norma la fregate, cumparam corvete
– Va cumpara Armata fregate noi?
– Avem in dezvoltare programul de fregate, cele care au fost cum-parate de la Marina britanica, acum se desfasoara etapele de modernizare.
– Ministrul Apararii afirma, recent, ca nu vom mai cumpara decat “la prima mana”.
– Discutam aici de doua variante ale aceleiasi politici. Totdeauna, la orice actiune face Armata, trebuie sa existe echivalenta dintre scopurile propuse si fortele si mijloacele la dispozitie. Cand iti propui sa cumperi un echipament necesar misiunilor Armatei, daca-l iei nou, costa o suma, second-hand costa o alta suma. Problema care se pune este ce realizezi in acest mod. Daca cumperi un echipament nou, dar dintr-o generatie veche, faci o greseala la fel de mare precum l-ai lua la mana a doua. Noi trebuie sa cumparam un echipament nou, dar de ultima generatie, pentru a avea certitudinea ca-l vom utiliza 25 de ani de acum inainte. Avionul C-130 Hercules este utilizat de Armata americana de la razboiul din Vietnam si face parte din strategia de inzestrare pana in 2025. Nimeni nu-si poate permite financiar sa schimbe generatii intregi de tehnica militara mai repede de 25-30 de ani. Atunci trebuie sa cumpar un echipament care va fi performant utilizabil nou, din ultima generatie. Nu cumpar nou dintr-o generatie depasita.
– Isi poate permite Armata Romana astfel de achizitii?
– Pe termen lung, ne putem face urmatoarea strategie. Nu avem acum bani pentru echipamente de ultima generatie. Atunci luam un second-hand care sa ne acopere nevoile pe termen scurt si intre timp ne cream conditiile financiare pentru ca peste 10 ani sa-l luam pe cel nou si de ultima generatie, pe care sa il utilizam urmatorii 25 de ani. Este o chestiune de optiune strategica, nu doar o problema pe care sa spunem ca am rezolvat-o, punctual, pentru astazi. Pentru cine participa in intregul proces al adoptarii acestei optiuni strategice, concluzia este fireasca. Cine sta in afara jocului luarii deciziei poate oricand veni si spune: “Hai, domnule, ce-ai luat aia, ca puteai sa iei altceva, uite, erau oferte…”
– Si atunci care este politica de inzestrare a Marinei militare?
– Nu ne propunem un numar mai mare de fregate decat cele trei pe care le detinem (doua cumparate de la englezi, in curs de modernizare) plus nava “Marasesti”, tot din clasa fregatelor. Flotila actuala este bine adaptata nevoilor noastre. La Marina vom initia, pana la sfarsitul acestui an, un program de achizitionare de corvete (mai mici decat fregatele, acestea au capacitati de actiune doar in apele teritoriale si in zona de interes a Romaniei) si unul de vanatoare de mine.
Masina de lupta romaneasca va fi folosita timp de 25 de ani
– Cu inzestrarea Armatei am cam ramas in urma.
– Inzestrarea Armatei este un proces continuu. Dupa 1990, noi ne-am gasit sub doua presiuni. Una era reala, a unor echipamente vechi, care nu corespundeau in nici un fel nevoilor Armatei. Cealalta era psihologica si s-a manifestat inducandu-se conceptul de depasit moral. Nu era depasit tehnic, ci doar moral. Foarte mult din tehnica pe care o folosim in prezent si o vom folosi, in parte, si peste 10 ani se gaseste din 1990 incoace sub anatema “depasit moral”. Fara a avea un corespondent in realitate. De exemplu, transportorul blindat pe care il folosim in teatrele de operatii Ð toata lumea spune ca este depasit moral. Acesta ne-a protejat in doua situatii explicite cand a calcat pe mina antitanc, a facut explozie, dar personalul din interior a fost protejat perfect, este singura masina de acest fel care a avut o astfel de performanta. Pe de alta parte, aceasta masina este mult ramasa in urma din punct de vedere al sistemului de comanda-control. Le-am pus statii performante, dar nu are pe ea GPS, nu are calculator, este mai vulnerabila din alte puncte de vedere. Nu are imbarcarea prin spatele masinii, ci prin lateral, in spate are motorul. Una este insa sa am in vedere inlocuirea pe termen lung, iar pe termen scurt sa o upgradez cu toate acele elemente care sa o faca interconectabila in sistem, si alta e sa spun ca o arunc la fier vechi si cumpar o alta noua.
– Ce ne puteti spune despre proiectul “masina de lupta”?
– Acesta este unul dintre produsele excelente, o masina pentru 25 de ani. E o conceptie romaneasca, de fapt integratorul este un roman, dar concura la realizarea ei foarte multe firme din Israel, Elvetia, Statele Unite si Germania.
– Ce poate face?
– Este un transportor pe senile, care asigura transportul trupelor, o grupa de infanterie pentru misiune, si participa la indeplinirea misiunii cu focul unui tun si a unei instalatii de rachete antitanc. Pe masina sunt instalate toate sistemele de comanda-control de ultima generatie si cea mai performanta statie radio a momentului, Falcon 2, produsa de Harris. Chiar daca unii cartesc, Falcon 2 are un singur superior, pe Falcon 3, care este abia in proiect.
– Cate astfel de masini va avea Armata?
– Vor fi patru batalioane a cate 33 de masini de lupta, plus derivatele. Am impus o regula, pentru a usura logistica, sa utilizam aceeasi platforma. Astfel incat vom avea, pe aceeasi platforma, masina de evacuare a ranitilor, punctul de comanda si masina de evacuare a autovehiculelor defecte in campul de lupta, fiecare adaptata pe nevoi.
MIG 21 Lancer isi epuizeaza resursa tehnica
– Sa ne “mutam” in vazduh, domnule general. S-a vorbit in ultima vreme de posibilitatea ca avioanele sa fie luate in leasing sau chiar inchiriate. Este aceasta o optiune?
– Nu cred ca este o optiune. Ideea cu avioane in leasing (n.r. – exprimata si de ministrul Athanasiu) este inoperanta, in opinia mea. Armata Romaniei trebuie sa fie proprietara de avioane! Poate s-ar putea pune altfel problema la avioanele de transport, dar cand discutam de avioanele de lupta, Armata trebuie sa fie proprietara.
– In consecinta, care va fi politica de inzestrare in viitor?
– MIG 21 Lancer isi epuizeaza resursa tehnica (numar de ore de zbor si alte criterii), progresiv, pana prin 2009-2012. Trebuie sa gasim o solutie de a le inlocui pana atunci. Solutia este sa achizitionam un avion multi-rol, de vanatoare-bombardament, care sa poata face si lupta aeriana, si sprijin la sol. Exista pe piata, in acest moment, cateva oferte. Exista F-16, exista F-18, exista Grippen, dar asta ne rezolva problema pe termen mediu. Pentru ca cele trei modele apartin penultimei generatii. Din ultima generatie fac parte Eurofighter ori F-35. Noi va trebui sa gasim o solutie care sa ne rezolve problema pe termen mediu, dar pe termen lung sa cumparam avioane din ultima generatie, cum sunt astazi Eurofighter si F-35.
– Cat de mare este efortul financiar? Cat costa, de pilda, un F-16 la mana a doua?
– Este considerabil, dar e greu de stabilit pana nu se ajunge la o negociere, mai ales in cazul unui second-hand. Opinia mea este ca aceasta este solutia de acoperire a perioadei pana la care ne permitem ultima generatie. Ne trebuie un second-hand care sa ne coste cat mai putin, pentru ca plecam din start de la ideea ca il cumparam pentru o perioada determinata. Nimeni nu poate spune cat costa. Un F-16 la mana a doua poate costa intre 27 si 37 de milioane de dolari. Sau poti face o intelegere. Una dintre armate sa dea din existentul ei contra unei sume care se stabileste altfel decat atunci cand te duci sa cumperi de la un producator sau un dealer. Cel mai profitabil este sa se faca intelegerea intre armate, de fapt intre guverne.
– Cate aparate de zbor ne-ar trebui?
– Avem nevoie, intr-o prima etapa, de 24 de aparate pana in 2010, cand MIG-ul incepe sa-si epuizeze resursa tehnica, o alta transa de 24 de aparate fiind necesara cam pana in 2015.
Constructia bazelor militare va fi finantata din vanzarea cazarmilor
– Ce se va intampla cu cazarmile si terenurile dezafectate?
– Este o poveste intreaga. Candva aceste cazarmi erau la marginea oraselor, dar orasele s-au extins astfel incat majoritatea unitatilor militare se gasesc in interiorul, chiar centrul oraselor. Unele au devenit chiar o piedica majora in planurile urbanistice. Pe termen lung ne propunem realizarea unor baze militare si sa disponibilizam toate aceste spatii ocupate astazi de armata in orase. Pentru constructia bazelor militare avem nevoie de finantare. Una dintre acestea este ca noi sa punem in vanzare locatiile dezafectate, dar banii incasati sa fie destinati exclusiv construirii viitoarelor baze militare. Pentru aceasta trebuie o lege speciala care sa permita Ministerului Apararii ca banii din vanzari sa fie folositi exclusiv pentru constructia bazelor militare. Am creionat un astfel de proiect de lege speciala, menit a dezvolta acest concept. Proiectul a fost inaintat comisiilor de aparare, nu mai stiu care este stadiul aprobarii acestuia. Exista in prezent si practica de transfer al terenurilor si cladirilor dezafectate. Consiliile locale, judetene ori alte institutii ale statului au nevoie de unele locatii. Se trimit solicitari la Ministerul Apararii si se opereaza cu transferuri fara plata, dar numai dupa ce se obtine avizul CSAT. Dar din cele peste 300 de unitati gestionate, pot face obiectul celor de mai sus doar acelea care au fost desfiintate. Ulterior vor face parte si cele pe care unitatile le vor parasi pentru ca se vor duce in bazele militare. Pana in 2015 vor fi parasite peste 70% din actualele locatii.
– Cum va arata o baza militara?
– Se fac studii in prezent pentru a se incepe chiar din 2006, daca va exista solutia de finantare, constructia a doua baze militare, una la Cincu (langa Fagaras) si alta in poligonul Smardan (judetul Galati). Aceste baze militare sunt gandite sa raspunda tuturor nevoilor. Vor avea o zona sociala, in care vor fi locuintele pentru familiile tuturor militarilor care vor lucra acolo, fie ca este soldat ori generalul comandat de brigada. Zona sociala va cuprinde gradinite si scoli. Probabil ca in unele “aglomerari” Ð baza militara vom avea scoli pana la nivelul liceelor, inclusiv licee civile. Vom avea in aceste baze, in zona sociala, banca, biserica, supermarket, sala de sport, bazin de inot…
Comandantul-primar va gestiona destinele a 20.000 de oameni
– Primar nu veti avea?
– Nu (rade!), primar nu vom avea. Toata activitatea va fi condusa de comandantul bazei. El va ajunge sa joace si rolul de primar Ð sa asigure energie, apa, transporturi, salubrizare. In afara de zona sociala, baza va avea, bineinteles, o zona de lucru, in care vor fi comandamentele, birourile, salile de pregatire. Va fi si o zona a parcurilor de tehnic, a depozitelor, a statiilor de alimentare cu carburant si in sfarsit o zona a instructiei, a antrenamentului, cu poligoane de instructie, de tragere, de conducere, tehnica de lupta.
– Cat de mari vor fi aceste comunitati?
– Unele dintre ele vor fi de talie considerabila. In functie de numarul de militari care lucreaza acolo, se opereaza de regula cu un indice de multiplicare de 2,7. La Smardan va fi o aglomeratie umana de aproximativ 20.000-30.000 de oameni, de talia unor orasele. Din studiile noastre de pana acum se pare ca acesta va fi cel mai dezvoltat, dar si la Cincu va fi probabil o comunitate de peste 10.000 de oameni. Acest proces se va incheia catre 2020-2025, cand vor fi, probabil, 13 baze militare.
– Cine va construi aceste baze?
– Bazele vor fi construite cel mai probabil dupa organizarea unor licitatii internationale, deoarece putine organizatii se pot angaja la un asemenea proiect.
