Dupa cum se prezinta Mircea Geoana in ultimele zile, se vede clar ca ar da orice sa se creada ca este deja presedintele unui partid social-democrat modern, care peste noapte a devenit unul civilizat, curatat de elementele corupte, european pana la ultimul membru care intelege ca trebuie sa ramana nepatat. Numai ca, oricat i-ar placea sa se creada ca PSD s-a metamorfozat in numai cateva zile cate au trecut de la demisia lui Nastase, oricine intelege prefacatoria. Practic, nu pot exista doua partide care sa se numeasca PSD. Unul care sa fi devenit idealul lui Mircea Geoana si al socialistilor europeni si un altul al baronilor, al coruptilor care au pus pe jar Uniunea Europeana, ce nu doreste ca Romania sa adere impreuna cu marii rechini. Este insa acelasi partid!
Poate ca s-a dorit ca demisia lui Nastase sa reprezinte un semnal pentru ceilalti. Sa faca si altii ca el pasul inapoi. Nu se grabeste nimeni. Un prim efect, singurul, este acela ca nu mai apar pe la conferintele de presa umar la umar cu actualul presedinte. Nu e deloc suficient. Ion Iliescu vorbeste si el, dar despre alt PSD, macinat din interior de elemente corupte, un partid ce ar trebui parasit de multi dintre conducatorii actuali. Adept al miscarilor violente, Iliescu cere “spulberarea” varfului formatiunii. El se foloseste din nou de “activul de baza”, pe care-l cheama sa puna umarul la debarcarea unei intregi liste de nume grele. Pe langa cei doi, multi alti pesedisti au devenit vocali. Harmalaia e-n toi. Poate ca o idee buna ar fi pana la urma sa-l cheme pe Traian Basescu sa medieze conflictul din PSD, daca tot s-a dovedit ca gaseste repede si eficient iesiri din impas. Conditia ar fi sa mai ramana ceva din PSD cand se termina incaierarea. Acum mai este si parasit de tot mai multi dintre aceia care declara ca nu doresc sa participe la paruiala generala, pentru ca nu cumva sa fie la randul lor spulberati. Multi dintre primarii actuali iau in calcul inclusiv faptul ca mai este putin si, dupa ce va fi promulgata legea care interzice migratia politica, isi vor pierde mandatul daca parasesc formatiunea politica. Pana se lamuresc care este situatia lor, prefera sa se anunte inca de pe acum independenti, ca sa-si pastreze functiile. Pe urma, vad ei cu cine si pentru ce negociaza…
Curatarea celui mai important partid de opozitie din Romania, daca se va produce de jos in sus, la fel cum s-a produs debarcarea lui Nastase, ar avea sanse de reusita. Revolutia s-ar putea extinde. Dar exista intr-adevar vointa pentru asta? Deocamdata, se pare ca nu. Doar multa galagie. Se mai aude vocea lui Geoana. Propune masuri pentru eradicarea saraciei. Ciudat cum in vremea guvernarii social-democrate pe fostii ministri i-a cam durut fix in cot de milioanele de saraci, iar acum, dintr-o data, se vorbeste cu multa compasiune-n glas despre bietii oameni care sufera de foame si frig. Ceea nu se spune este ca saracia a fost generata in primul rand de coruptie. De la inceputul lui 1990 incoace, s-au facut afaceri prospere pe banii bugetului de stat. S-au folosit de banii contribuabililor tocmai aceia care azi ii caineaza.
Pana la urma, daca pesedistii dovedesc ca vitejia lor se limiteaza doar la cazul Adrian Nastase, inseamna ca la baza retragerii sprijinului politic a stat ura impotriva averii acumulate de fostul lor sef. Se va dovedi astfel ca greseala sa fatala a fost aceea de a-si lasa vila din Zambaccian rascolita, victima sigura a camerelor de luat vederi. Alegatorii ar fi dorit sa vada sangele curgand in valuri. Cedari si demiteri spectaculoase. Arestari. Departe insa de a ceda presiunilor fantastice pentru combaterea reala a fenomenului de coruptie, in loc sa se permita o investigatie medicala bazata pe analize complexe, PSD n-a consimtit decat sa se intepe putin. La un deget. L-a cedat pe Nastase. Ei si? Mai urmeaza cineva?
