Domeniile neimunizate de COVID-19

Laurențiu Mușoiu Actualizat: 10.05.2021 - 01:00
Laurențiu Mușoiu

Astăzi, la ora 08:00, este programată încheierea maratonului de vaccinare anti-COVID-19 din Capitală, organizat la Sala Palatului și la Biblioteca Națională a României.

Share

Probabil că ora va fi depășită, pentru a permite mai multor persoane vaccinarea.

Putem spune că maratonul a fost un succes și probabil că este firesc să visăm la reducerea restricțiilor impuse pe timp de pandemie, cel puțin parțial, începând cu lunile iunie și august.

Declarațiile premierului Florin Cîțu privind ridicarea unor restricții ar putea să nu fie doar vorbe de campanie electorală, de această dată.

Rămân însă probleme create de pandemie sau, mai bine spus, de măsurile, în unele cazuri, neinspirate, impuse de autorități (nu doar de cele din țara noastră) în această perioadă.

Una dintre principalele probleme, despre care nu am putut vedea niciun reprezentant al autorităților abordând-o în declarațiile din spațiul public, este cea din așa numitele spitale COVID.

În aceste spitale avem medici specializați pe discipline extrem de importante, care, de mai bine de un an de zile, nu fac altceva decât să trateze, în multe cazuri prin experimente, bolnavii de COVID-19.

Am avut ocazia să discut cu un chirurg angajat într-un spital din Capitală transformat în “spital COVID”.

Chirurgul era speriat de faptul că nu a mai pus mâna pe bisturiu de un an de zile și nu știa când și cum va mai opera.

Este o întrebare extrem de importantă: de ce perioadă este nevoie pentru ca un medic de specialitate, care practic nu a mai profesat, să se reintre în ritmul necesar al activității sale?

Probabil că ar fi nevoie și de o perioadă de practică, de cursuri, eventual, care să îi ajute pe acești specialiști să reintre în ritm.

Nu am văzut însă un astfel de proiect inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

 

Școala românească, lăsată uitării cu probleme vechi și noi

Sunt cunoscute problemele pe care pandemia COVID-19 le lasă sistemului educațional din țara noastră.

Dacă tot an mai amintit de PNRR, trebuie să aduc în discuție și rezultatul dezastruos pe care l-a avut acest plan din perspectiva Educației.

Am avut șansa de a atrage finanțare europeană pentru a avea platforme online performante de învățare și de a mai reduce din sărăcia care bântuie școala românească de foarte mulți ani.

Cei care gestionează sistemul de învățământ din țara noastră nu au fost capabili să vină însă cu planuri bine stabilite.

Și în cazul proiectelor din Educație, ca în toate domeniile cuprinse în PNRR, au fost prezentate basme Comisiei Europene.

Se pare că la nivelul conducerii UE poveștile politicienilor români nu sunt impresionate și, în primul rând, nu sunt finanțate.

La fel ca în cazul medicilor care nu au mai profesat ceea ce ar fi trebuit, și profesorilor și elevilor le va fi extrem de dificil să reintre într-un ritm firesc pentru un act didactic de calitate.

Nu am văzut un proiect inclus în PNRR, acest Plan Marchal al României, cum era descris de președintele Partidului Național Liberal (PNL), Ludovic Orban, care să includă cursuri finanțate care să vină în sprijinul dascălilor și elevilor în efortul lor de a recupera din pierderile enorme produse în pandemie.

Aceasta, pentru că nu există dorință ca școala românească să fie performantă.

Așa cum am mai spus, clasa politică dorește o societate îndobitocită, care să constituie doar o masă urșor manevrabilă.

Într-un astfel de scenariu, Sănătatea și Educație nu au voie să fie performante.

La fel cum unui chirurg, care nu a mai pus mâna pe bisturiu timp de un an de zile, îi va fi extrem de greu să mai opereze, la fel de complicat îi va fi și unui profesor, care vine după o pauză la fel de îndelungată, să revină și să predea din nou în fața unui clase suprapopulate de peste treizeci de elevi.

Este evident însă că, așa cum a fost situația de mai bine de trei decenii, politicienilor care decid destinul acestei țări nu le pasă de soarta oamenilor care muncesc în școli sau în spitale.

Și după eliminarea restricțiilor de pe timp de pandemie, ca și înainte de anul 2019, profesorii și cadrele medicale vor trebui să se descurce singuri și să lucreze în condiții vitrege, cu perspectiva de a fi mai dificile ca până acum, în școli și în spitale.

Evident, în aceste condiții, fără sprijin, de la angajații din cele două domenii enumerate mai sus se va solicita performanță.

 

Piloți menținuți la sol și o companie sub nivelul mării

Când discutăm despre angajați care vor avea nevoie de o pregătire temeinică pentru a reveni la activitățile pe care le aveau în urmă cu mai bine de un an, trebuie să ne gândim și la piloții de aeronave.

Am discutat cu mai mulți piloți de linie ai Companiei Naționale de Transport Aerian TAROM S.A. și oamenii mi-au mărturisit că sunt îngrijorați de modul în care vor fi nevoiți să zboare din nou cu o aeronavă, după ce, din cauza reducerii numărului de curse în pandemie, au fost ținuți la sol.

E nevoie de cursuri de câteva luni de zile pentru acești oameni, înainte de a-i trimite din nou în curse.

În condițiile în care situația financiară a transportatorului aerian de stat este mai mult decât îngrijorătoare, e greu de văzut de unde va face TAROM rost de banii necesari pentru repregătirea piloților ținuți la sol.

În tot acest timp, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, manifestă doar dezinteres față de soarta TAROM, ca și de cea a Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB).

Așa cum a arătat cotidianul național “România liberă”, CNAB se apropie cu pași siguri de insolvență, având credite de circa 60 de milioane de euro și dorind să mai împrumute alte 40 de milioane de euro.

Salariile angajaților au ajuns să fie plătite din banii împrumutați, iar Aeroportul Internațional “Henri Coandă” arată așa cum îl știm, fără urmă de investițiile promise de cei care s-au perindat la conducerea Ministerului Transporturilor.

Având în vedere că ministrul Cătălin Drulă nu este dispus să plătească nici doi lei pentru CNAB, principala poartă internațională a Capitalei zboară către faliment.

Acestea sunt doar câteva exemple de probleme din pandemie ignorate de cei care conduc frâiele statului român.

Pentru aceste dezastre politicienii de pe Dâmbovița vor avea însă alibiul perfect: pandemia COVID-19.

Pandemia de coronavirus devine astfel perdeaua perfectă după care se pot ascunde incompetența și interesele meschine.