Consensul atât de drag lui Iohannis, prin care speră să mențină echilibrul între PNL şi PSD, va fi rapid aruncat în aer de al doilea, căruia nu-i este de niciun folos. Fereastra de oportunitate îi va fi trântită în nas, iar PSD chiar se pricepe s-o facă.
Președintelui îi place să facă treaba așezat, ardelenește. A spus-o deja de nenumărate ori. Un lucru bun, dacă chiar ar avea în față zece ani de mandat și doar guverne tehnocrate la dispoziție. Dar nu le are. Diferența de ritm și așteptare între populație și președinte a fost vizibilă în acest prim an și se va adânci tot mai mult, dacă nu se va produce acea „schimbare de paradigmă“, cum numește Iohannis reformele prea îndelung amânate. Președintele are la dispoziție o fereastră de oportunitate de doar un an, conferită de Cabinetul Cioloș și de alegerile care vor pune presiune pe partide. Nu e însă deloc clar dacă președintele înțelege asta și dacă va reuși s-o și fructifice.
Citește continuarea textului în Revista 22.